RUJEOLA și EPIDEMIA de RUJEOLĂ 2016-2017.
O analiză OBIECTIVĂ a cifrelor
În mod atipic, în anul 2017, pentru prima dată în raportările oficiale care se fac ANUAL, se ÎNSUMEAZĂ cifre din DOI ANI:
2435 cazuri înregistrate în 2016 + 7269 cazuri înregistrate în 2017 = 9704 cazuri de rujeolă.
N.B.: Declararea oficală a epidemiei de rujeolă coincide cu lansarea primelor inițiative legate de o lege a vaccinării obligatorii în România.
Puteți descărca prospectul vaccinului aici.
În cadrul epidemiei actuale de rujeolă din România au fost raportate 35 de decese la persoane care nu se calificau pentru vaccinare, din cauza vârstei sau a condiţiei medicale preexistente.
În documentele oficiale doar în 10 cazuri rujeola apare menţionată ca unul dintre factorii asociați la diagnosticul de deces.
Aceste 10 persoane aveau o condiție medicală extrem de vulnerabilă: malnutriție, bronhopneumonie, retard psiho-motor, imunodepresie severă, anemie, sepsis ETC.
În cazul celorlalte 25 de persoane declarate ca victime ale epidemiei de rujeolă, decesul a survenit ca urmare a ALTOR CONDIȚII PREEXISTENTE GRAVE, (atrezie esofagiană, rinichi polichistic bilateral, defect septal atrial, naștere prematură, sindrom convulsiv, tetraplagie spastică, malformație cardiacă congenitală, boală granulomatoasă cronică, tuberculoză, tetrapareză).
RUJEOLA NU APARE ÎN DIAGNOSTICUL OFICIAL DE DECES.
În tabelul din Anexa 1 de la finalul acestui document (pagina 23), având ca sursă site-ul CNSCBT, pot fi verificate toate aceste date. Sursa aici.
Nicio statistică medicală nu realizează o corelaţie, fie şi minimală, între cazurile de rujeolă şi statusul social al bolnavilor: nivel de trai, acces la apă curentă şi canalizare, disponibilitatea şi calitatea hranei, mediu social, condiţii de locuire, etnie ETC.
Numai o astfel de corelaţie ar putea genera o informaţie corectă privind apariţia bolii, precum existenţa unui fond de mizerie gravă sau malnutriție severă.
Statusul vaccinal este o informaţie singulară care nu poate dovedi nicio relaţie cauzală cu apariţia bolii și consecințele associate acesteia.
În Notă de informare privind programul național de vaccinare transmisă de Ministerul Sănătății către cabinetul Primului Ministru se arată:
“Prezența unor categorii de populație vulnerabile […]migratorie la nivel national și international. […] actuala epidemie înregistrată în România a debutat în județele Cluj și Bistrița la o populație de etnie rromă cu un genotip izolat din Italia (B3) sau din alte țări din Vestul Europei. Epidemiile anterioare (2011, 2015) din țara noastră au fost provocate de un alt genotip circulant de obicei în România.” Sursa aici.
Concluzia: boala și decesul se corelează cu sărăcia, mizeria și lipsa condițiilor decente de trai, precum și cu apartenența la un anumit grup etnic.
Din punct de vedere statistic, numărul de decese asociat „epidemiei” de rujeolă din anii 2016-2017 este cel puțin neobișnuit față de epidemiile similare anterioare, mortalitatea raportată la numărul de cazuri fiind de 1,6 până la 27 de ori (!!!) mai mare.
| Ani de referinţă | Număr de cazuri | Număr decese | Mortalitate
% |
| 1992-1994 | 40.610 | 91 | 0,224 |
| 1996 – 1998 | 34.032 | 32 | 0,094 |
| 2011 | 4.784 | 1 | 0,020 |
| 2012 | 7.450 | 1 | 0,013 |
| 2013 | 1.159 | 1 | 0,086 |
| 2016 – 2017 | 9704 | 35 | 0,36 |
Ce s-a întâmplat cu sistemul medical românesc dacă rata de mortalitate a crescut atât de îngrijorator, faţă de nivelul de acum 20 de ani?
RUJEOLA: O boală ce nu poate fi eradicată nici cu o rată de vaccinare de 100%
Studiul ESEN 2 efectuat în România în perioada 2001 – 2002 arată:
| Rata vaccinării 2001 – 2002
|
Protecţie în rândul copiilor până în 5 ani
(stabilită pe baza prezenţei anticorpilor) |
| 97% | 61% |
Sursa: Adresa Ministerului Sănătăţii nr. EN 4971 / 27.12.2005
Concluzie: Eficiența vaccinului este discutabilă, de vreme ce mai mult de o treime din populaţia vaccinată studiată NU este protejată prin vaccin.
Paradoxul rujeolei.
Tendinţa de creştere a numărului de îmbolnăviri în rândul populaţiei vaccinate
“Nerespectarea obiectivului de eliminare a rujeolei:
paradoxul aparent al infecțiilor cu rujeolă este apariția la persoanele imunizate.
Pe măsură ce ratele de imunizare ale rujeolei cresc la un nivel ridicat în populație, rujeola devine o boală a persoanelor imunizate.” (Sursa: Poland and Jacobson (1994)
Studiile au stabilit că o fracţiune din populaţie are răspuns scăzut la vaccin. Persoanele cu răspuns redus sunt cei care răspund slab la prima doză a vaccinului împotriva rujeolei. Aceşti indivizi au apoi un răspuns imun slăbit la rapel şi s-au întors repede la grupul de „susceptibili” în decurs de 2-5 ani, în ciuda faptului că au fost complet vaccinaţi.
Re-vaccinarea nu poate corecta reacţia scăzută: pare a fi o trăsătură imuno-genetică.
Proporţia respondenţilor cu nivel scăzut de răspuns la copii a fost estimată la 4,7% în SUA.
Studiile privind izbucnirea rujeolei în Quebec, Canada şi China atestă că încă apar epidemii de rujeolă, chiar şi atunci când rata vaccinării este la cel mai înalt nivel (95% – 97% – 99%). Acest lucru are drept cauză faptul că, chiar şi la cei care au nivel ridicat de răspuns la vaccinuri, anticorpii induși de vaccin scad în timp sau dispar complet.
Imunitatea indusă de vaccin nu echivalează cu imunitatea pe toată durata vieţii dobândită după expunerea naturală.
S-a constatat că persoanele vaccinate care dezvoltă rujeolă post-vaccinală sunt contagioase. De fapt, două epidemii majore de rujeolă în 2011 (în Quebec, Canada şi New York, New York) au fost reimportate de către persoanele vaccinate anterior. (Surse aici si aici.
Așadar, rujeola va continua să apară chiar şi dacă rata vaccinală ar atinge teoretic 100%.
Lucru de altfel imposibil, pentru că întotdeauna vor exista persoane care nu se vor califica pentru vaccinare din cauza condiţiei medicale sau a vârstei.
Există şi pentru România un studiu care atestă tendinţa de creştere a numărului de îmbolnăviri cu rujeolă în rândul persoanelor vaccinate.
Studiul compară datele din trei epidemii de rujeolă (1986-1987, 1993, 1997), concluzia fiind că ponderea îmbolnăvirilor în rândul celor vaccinați creşte de la 21% (1986) la 54,5% (1998). Sursa aici.
În concluzie, rujeola va continua să reapară şi la persoanele vaccinate în ponderi din ce în ce mai mari. O rată vaccinală crescută, nu va duce la o creştere a gradului de protecţie. În plus, vaccinul ROR este asociat cu unele dintre cele mai grave reacţii adverse PROVOCATE DE VACCINURI.
OREIONUL. Între posibil și probabil
În anul 2016, din totalul celor 643 de cazuri clasificate drept oreion conform definiției de caz din metodologie
95 au fost confirmate
178 au fost declarate probabile
370 au fost declarate posibile
2009 → 2016: 0 (zero) decese
În ceea ce privește eficiența vaccinului, datele oficiale arată o rată mare de îmbolnăviri în rândul persoanelor vaccinate.
| România | PERIOADA | ||||||||
| 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | ||
| OREION | CAZURI | 784 | 286 | 202 | 163 | 98 | 107 | 32 | 95 |
| CAZURI VACCINATE | Date inexistente | Date inexistente | Date inexistente | Date inexistente | Date inexistente | 63,5% | 37,7% | 39,03% | |
(Sursa: Raportul CNSCBT pentru anul 2016 privind Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere)
În consecință, NU există o problemă de sănătate publică ce ar justifica vaccinarea obligatorie a populației.
RUBEOLA.
Vaccinul este cultivat pe celule de fetus uman avortat. Nu se cunosc cazuri de îmbolnăviri grave cu rubeolă, incidenţa fiind şi foarte redusă:
2014: 30 de cazuri
2015: 8 cazuri
2016: 13 cazuri
2009 → 2016: 0 decese
În consecință, NU există o problemă de sănătate publică ce ar justifica vaccinarea obligatorie a populației.
În schimb, în decizia de vaccinare anti-rubeolică în cazul copiilor și al oricărei alte categorii de populație, trebuie să se țină cont și de următoarele informații:
- Vaccinarea ROR are, conform prospectului, riscuri semnificative pentru sănătatea pacientului.
- Vaccinul rubeolic din componența trivaccinului ROR este cultivat (cf. prospect) pe celule MSC-5, adică celule pulmonare de fetus uman avortat viu.
Chiar dacă încă nu există consens medical în acest sens, ipotezele de lucru consideră prezența în vaccinuri a ADN-ului fetal uman rezidual ca și cauză probabilă a tulburărilor din spectrul autist.
Sursa aici.
Ținând cont de informațiile oferite de prospect, decizia de vaccinare trebuie să fie una individuală, la recomandarea expresă a medicului curant, întrucât riscurile asociate vaccinării ROR pot fi mai mari decât protecția negarantată pe care vaccinul ar oferi-o.
Cunoașterea este putere!
Lion Mentor.Association
