Un raport recent a unui studiu de caz despre un bărbat care a fost vaccinat contra COVID-19, vaccin pe bază de ARNm, sugerează că administrarea vaccinului „poate declanșa hepatită imună mediată”, au scris cercetătorii.
Raportul acestui studiu de caz nu indică cât de comune ar fi un astfel de caz, deși cercetătorii au spus că un astfel de scenariu este recunoscut ca un efect adver „rar” neidentificat în studiile timpurii.
Raportul, publicat în Journal of Hepatology la sfârșitul lunii aprilie, descrie cazul unui bărbat din Germania în vârstă de 52 de ani care a dezvoltat hepatită acută –o inflamație hepatică – la două, trei săptămâni după ce s-a vaccinat cu Pfizer-BioNTech contra COVID-19 (vaccinul BNT163b2).
Cercetătorii au spus că au descoperit că celulele T puternic activate „se acumulează și sunt distribuite uniform în diferite zone” ale ficatului după vaccinarea contra COVID-19 și că poți dezvolta hepatită acută. Celulele T sunt un tip de globule albe care cuprind o parte cheie a sistemului imunitar. Aceste celule se concentrează pe combaterea noilor infecții.
Pacientul din studiul de caz a avut greață și a resimțit p oboseală acută la aproximativ 10 zile după prima doză de vaccin, iar ulterior s-a constatat că avea hepatită acută. Hepatita s-a rezolvat de la sine după aproximativ trei zile. Însă, după 41 de zile de la prima doză, si-a făcut rapelul la vaccin. Simptomele de greață și oboseală au revenit 20 de zile mai târziu când i s-a administrat oral un medicament cu steroizi și s-ar fi îmbunătățit. A recidivat din nou 39 de zile mai târziu, după care a fost tratat cu succes cu o terapie imunosupresoare sistemică care a inclus și steroizi. Testele funcției hepatice ale bărbatului „s-au normalizat ulterior în 8 săptămâni”.
Cercetătorii au spus că răspunsul imun al bărbatului la vaccinul COVID-19 ar fi putut contribui la inflamarea ficatului său. Vaccinul COVID-19 de la Pfizer „poate declanșa hepatită imună mediată prin mecanisme legate de imunitatea celulară indusă de vaccin”, au spus ei în raportul de caz.
În cadrul celulelor T care au fost găsite în ficat, oamenii de știință au observat „o îmbogățire a celulelor T care sunt reactive la SARS-CoV-2, sugerând că aceste celule induse de vaccin pot contribui la inflamarea ficatului în acest context”.
Mai exact, tipul de celule T numite celule T CD8 „a reprezentat cel mai abundent subset de celule imune găsit în ficat. Analiza noastră evidențiază că celulele T CD8 citotoxice activate, inclusiv celulele T CD8 specifice spike induse de vaccin, ar putea contribui la patogenia bolii”, au scris cercetătorii. „Pe baza multiplicării lor puternice… am speculat că celulele T CD8 ar putea fi conducătorii inflamației hepatice.”
Autorii au numit acest caz ca fiind unul care pare a fi hepatită autoimună, dar nu este. „Boala asemănătoare hepatitei autoimune după vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 este acum recunoscută ca un eftec advers rar neidentificat în studiile timpurii”, au scris ei. „Utilizarea pe scară largă a vaccinului cu administrarea a sute de milioane de doze în întreaga lume ridică, de asemenea, întrebări legate de cauzalitate vs. coincidență.”
Autorii au scris că este important să se diferențieze hepatita autoimună de hepatita declanșată de răspunsurile imune după vaccinarea COVID-19; Primul necesită terapie imunosupresoare pe tot parcursul vieții la mulți pacienți, în timp ce cel din urmă este posibil tranzitoriu, au remarcat ei.
Aproape 200 de cazuri de hepatită misterioasă la copii în întreaga lume
Aproximativ 200 de cazuri de hepatită acută misterioasă – boală hepatică cu debut brusc de origine necunoscută – la copii au fost confirmate în ultimele luni în peste o duzină de țări din întreaga lume. Cazuri similare au fost raportate și în ultimele zile în Canada și Japonia.
Aceste cazuri de hepatită implică copii cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 16 ani, mulți dintre aceștia au dezvoltat brusc simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și vărsături, înainte de a prezenta icter (îngălbenirea pielii și a ochilor) și hepatită acută severă, conform declarației OMS (Organizația Mondială a Sănătății) din date de 23 aprilie. Majoritatea cazurilor nu au ava ut febră. OMS a remarcat, de asemenea, că niciunul dintre cazuri nu a avut niciunul dintre cele cinci virusuri comune ale hepatitei – A, B, C, D și E.
Andrea Ammon, directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), a declarat reporterilor într-un briefing virtual din 26 aprilie că cel puțin 190 de cazuri de hepatită acută inexplicabilă la copii au fost raportate în întreaga lume, dintre care 140 în Europa. Majoritatea cazurilor europene – cel puțin 110 – provin din Regatul Unit, mai ales la copii sub 10 ani. „Până acum nu există nicio legătură între cazuri și nicio asociere cu călătoria”, a remarcat Ammon, adăugând că boala a apărut la copiii anterior sănătoși.
Primele cazuri din Marea Britanie au fost înregistrate în ianuarie. Au fost raportate cazuri în Marea Britanie, Spania, Israel, Statele Unite, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia, a menționat OMS. Cel puțin un copil a murit, iar 17 copii au avut nevoie de transplant de ficat după ce au contractat hepatită acută, potrivit agenției.
În Statele Unite, Departamentul de Sănătate Publică din Alabama a anunțat pe 15 aprilie că investighează „o creștere a hepatitei la copiii mici” din noiembrie 2021. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) într-o alertă la nivel național pe 21 aprilie a raportat un grup de nouă cazuri de hepatită acută misterioasă la copiii care au fost internați în spital din octombrie 2021 până în februarie 2022. Alte două cazuri similare au fost identificate în Carolina de Nord, au declarat oficialii departamentului de sănătate pentru presa locală.
Bineînțeles, scuzați-ne sarcasmul, că nu are nicio legătură cu vaccinul anti-covid! Este pur și simplu o hepatită misterioasă
Cunoașterea este putere!
Lion Mentor Assocition