Substack Modern Discontent a postat recent o colecție de lucrări despre beneficiile quercetinei, inclusiv faptul că este eficient împotriva SARS-CoV-2 atunci când este utilizat suficient de devreme.
Partea 1 a antologiei începe cu o scurtă privire de ansamblu asupra a ceea ce este quercetina și a mecanismelor sale de acțiune de bază. Quercetina este un flavonoid care se găsește într-o varietate de fructe și legume, cum ar fi ceapa și eșaloți, mere, broccoli, sparanghel, ardei verzi, roșii, salată roșie, căpșuni, zmeură, afine, merișoare, coacăze negre și ceai verde.
Conținutul de quercetină din orice aliment depinde în mare măsură de expunerea la lumină, deși, în funcție de țara în care te afli, alimente diferite vor fi în fruntea listei celor mai bogate în quercetină.
Quercetină împotriva SARS-CoV-2
În partea a 2-a a antologiei, Modern Discontent analizează dovezile din spatele recomandării de a utiliza quercetina în mod specific împotriva COVID-19. După cum am menționat, zincul are activitate antivirală, iar quercetina ajută la transferul zincului în celulă. Dar quercetina are și alte mecanisme de acțiune care o fac utilă în lupta împotriva COVID-19. Quercetina modulează inflamazomul NLRP3, o componentă a sistemului imunitar implicată în eliberarea necontrolată a citokinelor proinflamatorii.
De exemplu, s-a demonstrat că quercetina:
- Inhibă proteina spike SARS-CoV-2 la andocarea receptorului ACE2. Studiile de modelare computațională au arătat că quercetina se poate lega de receptorul ACE2 și de interfața proteinei spike, inhibând astfel legarea celor două împreună. Prin prevenirea atașării virale, ajută la prevenirea pătrunderii virale în celulă. Comentând unul dintre aceste studii, Modern Discontent notează: „Deși [un] studiu modelat pe computer, dovezile de aici sugerează că activitatea de legare a quercetinei la ACE2 este comparabilă cu alte medicamente standard de îngrijire utilizate pentru tratarea SARS-CoV-2 (de exemplu, Remdesivir, Lopinavir, Ritonavir).”
- Inhibă producția de factor de necroză tumorală α (TNF-α) indusă de lipopolizaharide (LPS) în macrofage. (TNF-α este o citokină implicată în inflamația sistemică, secretată de macrofagele activate, un tip de celulă imunitară care digeră substanțe străine, microbi și alte componente dăunătoare sau deteriorate.)
- Inhibă eliberarea de citokine proinflamatorii și histamine prin modularea afluxului de calciu în celulă.
- Stabilizează mastocitele și reglează proprietățile funcționale de bază ale celulelor imune, permițându-i astfel să inhibe „o panoplie uriașă de ținte moleculare în intervalul de concentrație micromolară, fie prin reglarea, fie prin suprimarea multor căi și funcții inflamatorii”.
- Acționează ca un ionofor de zinc, adică un compus care transportă zincul în celulele tale. Acesta este unul dintre mecanismele care pot explica eficacitatea observată cu hidroxiclorochina, care este, de asemenea, un ionofor de zinc.
- Crește răspunsul interferonului la viruși, inclusiv SARS-CoV-2, prin inhibarea expresiei casein kinazei II (CK2) – CK2 este o enzimă care este fundamentală pentru controlul homeostaziei la nivel celular. Există dovezi că reglează capacitatea unei celule de a genera interferon de tip 1 atunci când este atacată de un virus. Cu toate acestea, interferonul nu funcționează atacând virusul. În schimb, îi spune celulei infectate și celulelor care înconjoară celula infectată să producă proteine care opresc replicarea virală. Pe scurt, quercetina oprește CK2 să interfereze cu acțiunea interferonului de tip 1, astfel încât celulele să primească semnalul pentru a opri replicarea virală.
- Modulează inflammazomul NLRP3, o componentă a sistemului imunitar implicată în eliberarea necontrolată a citokinelor proinflamatorii care are loc în timpul unei furtuni de citokine.
- Exercită o activitate antivirală directă împotriva SARS-CoV – Capacitatea generală antivirală a quercetinei a fost atribuită la trei mecanisme primare de acțiune:
- Se lipește de proteina spike, inhibând astfel capacitatea acesteia de a infecta celulele gazdă
- Inhibă replicarea celulelor deja infectate
- Reduce rezistența celulelor infectate la tratamentul cu medicamente antivirale
- Inhibă proteaza (enzima care catalizează descompunerea peptidelor din aminoacizi) principală SARS-CoV-2.
Quercetina în literatura medicală COVID-19
În partea a 3-a, analizează o parte a studiilor clinice care au avut loc. Un studiu specific COVID-19 a constatat că persoanele care au luat zinc și doi ionofori de zinc – picături de chinină și quercetină – au avut o incidență mai mică a COVID-19 decât grupul de control. Pe parcursul studiului (20 de săptămâni), doar doi dintre cei 53 de subiecți de testare au devenit simptomatici, comparativ cu 12 din cei 60 de control. După cum declară Modern Discontent: „Deși acest lucru nu a testat quercetina în mod izolat, studiul sugerează că compușii fără prescripție medicală, ușor accesibili, pot fi extrem de benefici în lupta împotriva COVID, mai ales atunci când sunt luați profilactic.”
Într-un alt studiu, 76 de pacienți ambulatori care au fost testați pozitiv, dar au prezentat doar simptome ușoare, au primit 1.000 mg de Quercetin Phytosome® (quercetină din fosfolipidele de floarea soarelui care măresc absorbția orală de 20 de ori) pe zi timp de 30 de zile, în plus față de îngrijirea standard (analgezice, orale) steroizi și antibiotice. Alți 76 de pacienți au primit numai îngrijiri standard.
În grupul cu quercetină, doar 9,2% dintre participanți au necesitat spitalizare, comparativ cu 28,9% dintre pacienții care au primit numai îngrijiri standard. „Rezultatele au evidențiat o reducere a frecvenței și duratei spitalizării, în nevoie de oxigenoterapie neinvazivă, în progresia către unitățile de terapie intensivă și a numărului de decese. Rezultatele au confirmat, de asemenea, profilul de siguranță foarte ridicat al quercetinei și au sugerat posibile proprietăți anti-oboseală și pro-apetit. QP [Quercetin Phytosome®] este un agent sigur și, în combinație cu îngrijirea standard, atunci când este utilizat în stadiul incipient al infecției virale, ar putea ajuta la îmbunătățirea simptomelor timpurii și poate ajuta la prevenirea severității bolii COVID-19.”
Quercetina a fost, de asemenea, prezentată în două recenzii științifice publicate în 2020. Prima, publicată în revista Integrative Medicine în mai 202032, a evidențiat promovarea SIRT2 de către quercetina, care inhibă inflamazomul NLRP3.
Al doilea articol analizat, publicat în numărul din 19 iunie 2020 a revistei Frontiers in Immunology, a evidențiat utilitatea quercetinei ca tratament pentru COVID-19 atunci când este utilizată împreună cu vitamina C. Vitamina C reciclează quercetina oxidată, producând un efect sinergic. De asemenea, îmbunătățește capacitatea antivirală a quercetinei.
Mâncarea ca medicament
Odată cu apariția alimentelor procesate, mulți nutrienți importanți s-au pierdut sau au fost minimizați în dieta unei persoane obișnuite. Quercetina, care se găsește în fructele, legumele și fructele de pădure proaspete este una dintre ele. Din păcate, în timp ce vitaminele și mineralele esențiale sunt în general recunoscute pentru importanța lor, antioxidanții precum quercetina sunt adesea trecuți cu vederea și uneori etichetați drept suplimente „pseudoștiință” sau „mode”. După cum remarcă Modern Discontent: „Numărul mare de beneficii pe care acești compuși le contribuie oamenilor nu poate fi exagerat… Se poate argumenta că nu numai că quercetina s-ar putea dovedi benefică sănătății noastre, dar absența acesteia se poate dovedi dăunătoare pe termen lung.”
Dacă COVID-19 ne-a învățat ceva, aceasta este importanța sănătății de bază și a unei funcții imunitare sănătoase. În acest sens, o dietă bogată în fructe și legume proaspete este foarte benefică în combaterea infecției cu SARS-CoV2.
Cunoașterea este putere!
Sources and References
- Modern Discontent Quercetin Anthology Series
- Modern Discontent Quercetin Anthology Series Part 1
- Modern Discontent Quercetin Anthology Series Part 2
- Repurposing Therapeutics for COVID-19: Supercomputer-Based Docking to the SARS-CoV-2 Viral Spike Protein and Viral Spike Protein-Human ACE2 Interface
- Agric Food Chem 2020 Nov 25; 68(47): 13982–13989
- Drug Dev Ind Pharm 2020; 46(8): 1345–1353
- Nutrients 2016 Mar; 8(3): 167, 5.1.2 Mechanism of Action
- Nutrients 2016 Mar; 8(3): 167, Table 1: Mast cell
- Journal of Agricultural and Food Chemistry 2014, 62, 32, 8085-8093
- Medical Hypothesis, 2020;142(109800)
- Frontiers in Immunology, 2019; doi.org/10.3389/fimmu.2019.01586
- Journal of Biological Chemistry, 2007; doi.org/10.1074/jbc.R700004200
- Britannica
- Mediators of Inflammation 2016; 2016, Article ID 5460302
- Journal of Virology October 2004: 11334-11339 (PDF)
- Biotechnology Letters February 15, 2012; 34: 831-838
- Bioorg Med Chem 2010 Nov 15;18(22):7940-7
- Journal of Virology 2004 Oct;78(20):11334-9
- org March 12, 2020
- FLCCC I-MASK+ Protocol (PDF)
- Modern Discontent Quercetin Anthology Series Part 3
- J Evid Based Integr Med 2021; 26: 2515690X211026193
- Int J Gen Med 2021; 14: 2359–2366
- MedPage Today July 1, 2020
- Integrative Medicine May 9, 2020; 19(S1)
- Frontiers in Immunology June 19, 2020 DOI: 10.3389/firmmu.2020.01451