Urmare a situației triste, dar și grave, din spitalele românești în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului și încercarea de a manipula și de a influența sub diverse forme persoanele mai puțin informate, am încercat să facem lumină prin contactarea unui reprezentant al Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului (I.O.M.C.). Astfel am ajuns la Dna. Ecaterina Stativa, coordonator național al obiectivului privind promovarea alăptării, care a avut amabilitatea și bunăvoința de a ne răspunde la câteva întrebări edificatoare.
În urma răspunsurilor primite, ne putem face o idee mai clară referitor la măsurile pe care le putem lua atunci când suntem separate de copiii noștri, nou-născuți, chiar și în spitalele prieten al copilului, atunci când suntem influențate prin mesaje subliminale sau chiar directe sau manipulate să ne hrănim bebelușii cu lapte praf, în condițiile în care este foarte cunoscut faptul că laptele matern este cea mai sănătoasă hrană pentru aceștia, sau în lipsa procedurilor și a legislației din țara noastră.
LM. Câte campanii de informare cu privire la beneficiile alăptării (de ambele părți) a avut IOMC? De ce nu există campanii de informare cu privire la beneficiile alăptării și când credeți că vor fi inițiate astfel de campanii?
E.S. Nu știu despre vreo campanie propriu-zisă.
LM. De ce nu există campanii de informare cu privire la beneficiile alăptării și când credeți că vor fi inițiate astfel de campanii?
E.S. Nu știu să vă răspund la această întrebare,pentru astfel de întrebări trebuie să vă adresați conducerii IOMC.
LM. De ce sunt separați bebelușii de mamele lor? Există lamentări și cu privire la personalul redus din spitale. Dacă tot există această problemă a staff-ului redus în spitale, de ce nu sunt lăsați copiii alături de mamele lor și sunt separați?
E.S. Din neștiință, rutină și din lipsa de dorință de a comunica cu mamele sau lipsa de încredere în competențele materne. Sunt maternități unde se mai crede că nu este “igienic” ca mama să stea cu copilul.Se invoca acest pretext. Eu nu știu care sunt criteriile de acreditare a spitalelor și maternităților din țară. IOMC nu monitorizează spitalele din țară. Trebuie să vedem care sunt criteriile de acreditare sau de ce nu există criterii. Câtă vreme nu vor exista criterii, toate acestea vor fi posibile. Oamenii sunt obișnuiți în acest fel și este nevoie de o altfel de cultură. Microbii de la mamă sunt mai buni pentru copil, de aceea se și așează copilul pe burta mamei, așa este normal.
LM. De ce nu sunt sancționate spitalele (acolo unde este cazul) pentru încălcarea acestui drept al copilului?
E.S. Pentru că lipsesc procedurile. În criteriile de acreditare ale maternităților ar trebui să existe această cerință.
LM. Potrivit unor informații obținute, în IOMC există calendare, ceasuri și sigle ale producătorului de lapte praf Milupa, în Spitalul Municipal Nestle, iar la Marie Curie există halate cu sigla Milupa. De ce în IOMC există încă obiecte promoționale din partea producătorilor de lapte praf?
E.S. Este inacceptabil ca într-un spital prieten al copilului și instituție a statului să existe obiecte promoționale. Nu a fost adoptat Codul de marketing în România. Nu există lege națională, doar atunci pot exista sancțiuni. Deci nu este în regulă să fie încălcat codul, dar nu se întâmplă nimic dacă este încălcat. Potrivit Codului de marketing privind substitutele de lapte matern, nu ai voie să promovezi produsele prin sigle, calendare, etc.
LM. Există vreun mecanism de verificare și de monitorizare a actului medical în spitalele românești? Cine credeți că ar trebui să răspundă pentru abuzurile verbale (acolo unde este cazul), pentru actele medicale discutabile (acolo unde este cazul), pentru procedurile care nu sunt obligatorii, precum separarea copilului de mamă, hrănirea cu lapte praf, făcute fără informarea și fără acordul mamei?
E.S. Astfel de lucruri pot fi sesizate de mame la conducerea spitalului sau către comisia de etică ce funcționează în fiecare spital.
LM. Da, teoretic mama poate face plângere la conducerea spitalului sau către comisia de etică, dar de multe ori nu se întâmplă absolut nimic. Care ar fi rezolvarea în aceste cazuri?
E.S. Mama poate face plângere, în 30 de zile orice persoană poate să primească un răspuns de la autorități, iar apoi să dea în judecată unitatea medicală (dacă nu se întâmplă nimic) pentru că i-au fost încălcate drepturile. Cu cât vor fi mai multe sesizări de acest fel, cu atât vom progresa mai repede.
LM. Cum se luptă IOMC să îi asigure proaspetei mămici dreptul de a-și alăpta copilul?
E.S. Prin formarea personalului.
8 LM. Ce informare a personalului face IOMC? Puteți exemplifica, vă rog?
E.S. Există campanii de informare a personalului, cursuri la Maternitatea Polizu.
LM. În cazul în care în România rata alăptării la ieșirea din spitale este foarte scăzută (vă solicităm, de asemenea, statisticile realizate de dvs. cu privire la acest aspect) comparativ cu cea din alte țări europene (unde procentul este și de aproape 100%), vă rugăm să ne dezvăluiți care ar fi motivul unei diferențe semnificative.
E.S. Rata alăptării la ieșirea din maternitate este de 93% în România. Deci 7% dintre copii nu sunt alăptați la ieșirea din maternitate (conform studiului din 2010-2011).
LM. Care este rata alăptării exclusive la ieșirea din maternitate? (Credem că în acest procent de 93% de copii alăptați intră toți acei bebeluși care poate că doar o singură dată au fost alăptați, ei fiind de fapt hrăniți, de cele mai multe ori, cu lapte praf. Cu atât mai mult cu cât, potrivit răspunsului dvs. rata alăptării exclusive în primele 2 ore este de doar 15%.)
E.S. Nu avem acest tip de indicator – rata alăptării exclusive. Ne-am ghidat după indicatorii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar OMS nu are un astfel de indicator, deci nu am calculat-o. Ar fi destul de greu de calculat, pentru că mama poate nu își amintește totul cu acuratețe, și atunci ar trebui să merg personal în spitale și să consult fișele medicale pentru informații exacte și pentru statistici clare.
LM. Cumva pentru că în România spitalele primesc gratuit lapte praf, motiv pentru care bebelușii sunt hrăniți cu lapte praf, poate chiar împotriva voinței mamelor, alăptarea este descurajată? Care este poziția dvs. și ce măsuri veți lua pentru a combate corupția cu laptele praf din spitale (dacă și acolo unde este cazul)?
E.S. Nu cred că alăptarea este descurajată. Mai corect ar fi să spunem că în unele locuri nu este suficient de încurajată. Încurajarea înseamnă lucru cu mamele.
LM. Cum se intră în posesia informațiilor despre rata alăptării pe spitale, în posesia informațiilor clare despre fiecare spital în parte (în cazul în care aceste date au fost culese și centralizate)? Aceste informații ar ajuta-o pe femeia gravidă să-și aleagă unitatea medicală. Aveți în plan o organizare transparentă a informațiilor, astfel încât acestea să poată fi accesate cu ușurință de către mame/ viitoarele mame?
E.S. Aceste informații ar putea să existe pe site-ul fiecărui spital. În momentul de față nu există. Ar fi bine să fie. Datele pe care eu vi le furnizez sunt obținute în urma unor studii, realizate pe eșantion reprezentativ național, iar ultimul realizat de IOMC a fost în 2010-2011.
LM. Care este rata sugarilor alăptați exclusiv în primele 2 ore de la naștere pe spitale?
E.S. 15%, nu am informații pe spitale sau județe.
LM. Care este rata sugarilor separați de mamele lor în primele 72 ore de la naștere pe spitale, fie că vorbim despre spital prieten al copilului sau nu?
E.S. 43% dintre copii nu au stat împreună cu mamele lor aici, fiind și cei separați din motive medicale.
LM. Care este rata sugarilor alăptați exclusiv la externarea din maternitate pe spitale?
E.S. Nu avem informații.
LM. Care este rata sugarilor alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni pe județe?
E.S. Singura informație pe care o avem este că procentul copiilor alăptați exclusiv la vârsta de 6 luni este de 3,4%. Deci ceilalți pot fi și ei alăptați, exclus exclusiv, adică primesc și alte alimente.
LM. Care este rata bebelușilor alăptați până la vârsta de 2 ani pe județe?
E.S. Alăptarea exclusivă se face până la 6 luni. După vârsta de 6 luni, copilul are nevoi nutriționale care nu se găsesc în laptele matern. Deci alăptarea poate fi continuată până la 2 ani (se recomandă acest lucru), dar în paralel cu introducerea alimentației complementare (diversificate). Ponderea copiilor care mai sunt alăptați la 2 ani este de 10%. Evident, aceștia mai primesc și alte alimente (inclusiv lapte sau lapte praf). Nu există statistici pe județe în privința alăptării.
LM. Care este mesajul dvs. pentru proaspetele mame în ceea ce privește alăptarea, ce le sfătuiți?
E.S. Să alăpteze! Laptele matern este cel mai potrivit aliment pentru copil pentru nevoile sale de dezvoltare sănătoasă. Alăptând copilul, îi asiguri acestuia cel mai bun start în viață. Alăptarea nu este doar hrană, ci este și relație, comunicare, învățare, emoție, dragoste.
Informarea corectă este crucială!
2016 Lion Mentor Association
