Colesterolul nu este baubau!

În iunie 2015 am mai publicat un articol în care vorbeam despre colesterol, ca nu este atât de rău pe cât ni se spune. Acel articol a marcat, pentru noi, începutul schimbării de paradigmă a colesterolului! Colesterolul nu este baubau!

Există două tipuri de colesterol: lipoproteine cu densitate mare și lipoproteine cu densitate scăzută, numite HDL și LDL, dar modul în care îți afectează inima și longevitatea este subiectul unei controverse continue.

Pentru cei care nu s-au convins încă că medicina alopată mai mult sprijină vânzările industriei farmaceutice decât sănătatea publică, sunt optimistă că în curând se vor convinge chiar și atunci când vine vorba de nivelurile de colesterol – alopatia încă aderă la povestea clasică conform căreia prea mult colesterol crește riscul de boli de inimă.

A avea o viziune globală asupra a ceea ce este colesterolul și a modului în care acesta ne afectează corpul este o modalitate mai inteligentă de a-l aborda decât simpla narațiune „colesterolul ucide” care ne-a spălat pe creier de atâta amar de vreme. E timpul să ne informăm ca să învățăm cum funcționează cea mai complexă și perfectă mașinărie numită corpul uman și să ne relaxăm și să devenim încrezători în corpul nostru!

Colesterolul, substanța moale, ceara care se găsește în fiecare celulă din corpul nostru, este folosit pentru a produce multe dintre funcțiile vitale ale organismului uman, inclusiv cele care implică hormoni și vitamina D. Aproximativ 75% este produs de ficat, iar restul este derivat din alimentele pe care le consumăm; 25% se află în creier!

Așa cum spuneam, există două tipuri de colesterol: primul este lipoproteina cu densitate mare sau HDL (High Density Lipoprotein) în termeni populari este colesterolul „bun” care ține colesterolul departe de arterele tale și îl elimină din artere. Al doilea tip de colesterol este lipoprotein cu densitate scăzută sau LDL, sau colesterolul „rău” care se poate acumula în arterele tale, formează plăci care îngustează arterele și formează cheaguri. Acest lucru poate ajunge apoi la inima sau creier și poate provoca fie un atac de cord, fie un accident vascular cerebral.

Asociația Americană a Inimii (AHA)¹ recomandă acum să vă echilibrați nivelurile la aproximativ 150 (miligrame pe decilitru) (mg/dL). Conform științei vechi, nefondate, colesterolul total – suma întregului colesterol din corpul tău – nu este un indicator al riscului de boală cardiacă. Când nivelurile sunt măsurate, se iau în considerare și nivelurile ridicate de trigliceride. Potrivit lui Børge Nordestgaard, de la Universitatea din Copenhaga și Spitalul Universitar din Copenhaga: „Până acum, atât cardiologii, cât și medicii generaliști s-au concentrat în principal pe reducerea colesterolului LDL, dar în viitor, accentul se va pune și pe reducerea trigliceridelor și a colesterolului rămas.”²

Contează ce te omoară?

Într-un comentariu postat pe Mission.org, este prezentată o întrebare retorică: “Având în vedere toate cauzele din care poți muri, oare chiar contează care anume te ucide? Pe de o parte, dacă ești mort, ești mort, indiferent de cauză, așa că pare o prostie să te concentrezi să schimbi ceva care ți-ar reduce riscul de deces dintr-o anumită cauză doar pentru a crește riscul să mori din altă cauză”.³

Sunt foarte multe studii care arată în mod concludent că colesterolul are foarte puțin de-a face cu bolile de inimă și care atestă faptul că colesterolul este esențial pentru sănătatea ta. Dacă este prea scăzut, atunci în cele din urmă, hormonii, riscul de boală, căile de semnalizare celulară și da, inima noastră vor avea de suferit. De fapt, noi cercetări arată că un nivel prea scăzut de LDL te-ar putea expune unui risc mai mare de accident vascular cerebral.⁴

Comitetul consultativ pentru regimurile dietetice (DGAC), care revizuiește ghidurile alimentare pentru americani din cinci în cinci ani, a investigat problema. La pagina 91 a raportului de 572 de pagini se menționează:⁵ „Anterior, Ghidurile dietetice pentru americani recomandau ca aportul de colesterol să fie limitat la cel mult 300 mg/zi. DGAC din 2015 nu va mai prezenta această recomandare, deoarece dovezile disponibile nu arată o relație apreciabilă între consumul de colesterol alimentar și colesterolul seric (sânge), în conformitate cu raportul AHA/ACC (American Heart Association / American College of Cardiology). Colesterolul nu este un nutrient de îngrijorare pentru consumul excesiv.”

Cu toate acestea, chiar dacă “ChooseMyPlate” al guvernului nu menționează colesterolul, este evident că mitul “colesterolul este rău” este promovat de medici și agenții medicale, precum Harvard Health, care a propus propriile ghiduri alimentare numite „Farfuria cu alimente sănătoase”.⁶ Pedepsind USDA pentru că rămâne „tăcută în privința grăsimilor”, Harvard Health spune că acest lucru „ar putea îndrepta consumatorii către tipul de dietă cu conținut scăzut de grăsimi și bogat în carbohidrați care îngreunează controlul greutății și înrăutățește profilurile de colesterol din sânge”.

Nu e de mirare că oamenii sunt confuzi cu privire la colesterolul din dietă, atunci când agențiile importante de sănătate spun una, iar guvernul dă mesaje complet diferite în privința dietelor alimentare.

Interesant este că ghidurile 2015-2020 au fost create cu aproape șapte ani în urmă, dar informațiile despre importanța colesterolului sunt vechi de aproape două decenii.⁷ După cum afirmă studiul Honolulu Heart Program publicat în The Lancet în 2001: „Datele noastre sunt în concordanță cu descoperirile anterioare privind creșterea mortalității la persoanele în vârstă cu colesterol seric scăzut și arată că persistența pe termen lung a concentrației scăzute de colesterol crește de fapt riscul de deces.”

Narațiunea îi provoacă pe cei care insistă că consumul de alimente care conțin grăsimi de orice fel – grăsimi saturate și grăsimi trans deopotrivă – sunt dăunătoare. Mulți dintre cei care fac această afirmație susțin, de asemenea, că „Grăsimile saturate sunt o grăsime proastă, deoarece îți ridică nivelul LDL mai mult decât orice altceva în dieta ta.”⁸ Cu toate acestea, așa cum se explică în articolul Mission.org: „În timp ce colesterolul total este un marker de risc mic, dacă nu total lipsit de valoare pentru bolile de inimă, medicii s-au concentrat asupra lui excluzând modul în care ar putea afecta alte cauze de deces. Nu-ți face nimic bine să te salvezi de boli de inimă dacă înseamnă că îți crește riscul de deces din cauza cancerului. Mortalitatea din orice cauză – decesul din orice – este cea mai etică măsură de utilizat atunci când se analizează factorii de risc.”⁹

Cea mai bună măsură pentru factorii de risc

„Moarte din orice” ar trebui să fie termenul cel mai des folosit în mediile clinice: Mortalitatea cauzată de orice.

Când vine vorba de riscul de deces din cauza bolilor de inimă, există mult mai multe dovezi că inflamația este la baza bolilor de inimă, mai degrabă decât colesterolul ridicat, la fel cum este pentru o serie de alte boli grave. Dacă vrei să găsești ce te-ar putea ajuta să trăiești mai mult, aceasta este premisa unui studiu japonez îndelungat publicat în Annals of Nutrition & Metabolism. Ca studiu prezentat, acesta observă că, indiferent de vârsta cuiva, persoanele cu colesterol mai mare trăiesc mai mult: „În general, se găsește o tendință inversă între mortalitatea din orice cauză și nivelurile de colesterol total (sau lipoproteinele cu densitate scăzută [LDL]): mortalitatea este cea mai mare în grupul cu cel mai scăzut colesterol, fără excepție. Dacă se limitează la persoanele în vârstă, această tendință este universală. După cum s-a discutat în Secțiunea 2, persoanele în vârstă cu cele mai ridicate niveluri de colesterol au cele mai mari rate de supraviețuire, indiferent de locul în care trăiesc în lume…

Pe baza datelor din Japonia, propunem o nouă direcție în utilizarea medicamentelor pentru colesterol pentru promovarea sănătății globale; și anume, recunoașterea faptului că colesterolul este un factor de risc negativ pentru mortalitatea din orice cauză și reexaminarea în consecință a utilizării medicamentelor pentru colesterol.”¹⁰

În sprijinul acestei concluzii, conform căreia oamenii de toate vârstele cu niveluri mai ridicate de colesterol trăiesc mai mult în Japonia, concluzii similare au fost făcute de un studiu olandez și publicat în BMJ în 2016.¹¹

Studiul s-a modelat pe mai mulți factori de risc pentru inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială și antecedentele de diabet zaharat. Participanții au fost plasați în grupuri, în funcție de faptul că nivelul lor de colesterol a fost scăzut, mediu sau ridicat, iar cei cu cele mai ridicate niveluri de colesterol s-au dovedit a avea cele mai scăzute rate de deces. Titlul revizuirii BMJ dezvăluie rezultatul – a existat o „lipsă a unei asocieri sau a unei asocieri inverse între colesterolul cu lipoproteine cu densitate scăzută și mortalitatea la vârstnici^.”12

Pe scurt, persoanele în vârstă cu colesterol LDL ridicat trăiesc, în general, la fel de mult – și pot chiar supraviețui – persoanelor cu LDL scăzut, ceea ce ridică întrebarea evidentă: “cum de s-a ajuns la teoria actuală a colesterolului?”. Cel puțin, autorii studiului sugerează că problema colesterolului ar trebui cel puțin reevaluată. Și s-a concluzionat:„Revista noastră oferă baza pentru mai multe cercetări despre cauza aterosclerozei și (boala cardiovasculară) și, de asemenea, pentru o reevaluare a ghidurilor pentru prevenirea cardiovasculară, în special pentru că beneficiile tratamentului cu statine au fost exagerate.”¹³

Unul dintre primele studii publicate care conține informații care sugerează că colesterolul ridicat nu dăunează inimii așa cum s-a crezut cândva a fost “Programul de inimă Honolulu”,¹⁴ oferind dovezi suplimentare că nivelurile mai ridicate de colesterol pot fi protectoare pentru inimă. Autorii au concluzionat punând la îndoială dacă există „justificare științifică pentru încercările de a reduce colesterolul la concentrații sub 4-65 mmol/L la persoanele în vârstă”, adăugând că „prudența dictează o abordare mai conservatoare la această grupă de vârstă.”¹⁵

Colesterolul ridicat poate proteja cu adevărat inima?

Poate că ar trebui să ne întrebăm de ce studiul japonez deduce că persoanele cu colesterol scăzut versus ridicat mor mai devreme? Conform studiului, factorii care ar putea influența sunt:

Colesterolul poate proteja împotriva infecțiilor și aterosclerozei, deoarece „multele observații care intră în conflict cu ipoteza receptorului LDL, pot fi explicate prin ideea că colesterolul seric ridicat și/sau LDL mare protejează împotriva infecțiilor și aterosclerozei.”¹⁶
Colesterolul poate proteja împotriva cancerului, deși în cazurile anterioare în care colesterolul scăzut a fost asociat cu cancerul, au fost făcute excluderi pentru a înclina balanța, cum ar fi excluderea unui posibil tratament medicamentos clofibratul, un medicament popular pentru scăderea colesterolului înainte de statine, de către subiecți – lăsând întrebarea ‘dacă colesterolul scăzut a fost cel care a cauzat cancerul sau tratamentele medicamentoase care au contribuit la acesta’ deschisă.¹⁷
Colesterolul mic (180 mg/dL și mai mică) și violența în rândul pacienților psihiatrici sunt legate! Când pacienții dintr-un spital de psihiatrie de lungă durată cu antecedente de izolare sau constrângeri au fost comparați cu alți pacienți, a existat o „asociere foarte semnificativă și puternică între nivelurile scăzute de colesterol și comportamentul violent”. Autorii au avertizat, totuși, că nivelurile de colesterol nu ar trebui folosite pentru a prezice violența.¹⁸
Există, de asemenea, o asociere între colesterolul scăzut și sinucidere care datează de mai bine de un deceniu, deoarece cercetătorii au descoperit că oamenii din cea mai scăzută cuartilă de concentrație de colesterol aveau rate de sinucidere de peste șase ori mai mari decât cele din cea mai mare quartila.¹⁹Trebuie remarcat faptul că cel puțin un studiu din Japonia²⁰ a determinat că colesterolul ridicat și sinuciderea au fost conectate. Dar, de fapt, numeroase studii recente le-au coroborat pe cele anterioare care leagă colesterolul scăzut cu sinuciderea,²¹ cu diverse constatări: De exemplu, unul a descoperit că trigliceridele scăzute, IMC (indexul masei corporale) redus și circumferința taliei, în special, dar nu colesterolul total, au fost asociate cu un risc mai mare de sinucidere;²², în timp ce un studiu din 2019²³ a constatat că „colesterolul scăzut este asociat cu agresivitatea în tentative de sinucidere.”

Deci, cum rămâne cu statinele?

În mod semnificativ, autorii studiului publicat în Annals of Nutrition & Metabolism nu s-au reținut când au tras concluziile cu privire la motivul pentru care problema colesterolului a durat atât de mult când dovezile sunt atât de clare: „Pentru partea care apără această așa-numită teorie a colesterolului, suma de bani în joc este prea mare pentru a pierde lupta.”²⁴Vă mai mirați?!

În introducerea studiului Annals of Nutrition & Metabolism este menționat un medic care le-a prescris paciențiilor săi statine ca să le reducă colesterolul până când a citit Studiul de Supraviețuire a Simvastatinului Scandinav²⁵, în care 4.444 de pacienți cu diferite tipuri de boli cardiace au primit simvastatină – care este considerat a fi un tratament sigur, pe termen lung, pentru a îmbunătăți supraviețuirea la pacienții cu boli cardiovasculare. După cum se dovedește, afirmația că colesterolul mare provoacă boli de inimă și/sau moarte este incorectă; este, de fapt, opusul. S-a constatat că trei recenzii ^{26, 27, 28} care susțin ipoteza colesterolului conțin date modificate în mod deliberat tocmai pentru a susține concluziile lor, conform Expert Review of Clinical Pharmacology, în care se observă că: „Depistând falsurile din ipoteza colesterolului putem confirma că… concluziile autorilor celor trei recenzii se bazează pe statistici înșelătoare, excluderea studiilor nereușite și ignorarea numeroaselor observații contradictorii.”²⁹

Colaboratorii Drugs.com³⁰afirmă că cei 35 de milioane de persoane care iau statine experimentează adesea nenumărate efecte secundare. De exemplu, se spune că leziunile hepatice sunt „rare”, ceea ce implică faptul că testele hepatice în curs în timp ce luați statine probabil nu sunt necesare. Unii medici, totuși, spun că veți avea nevoie de un test de bază al funcției hepatice în prealabil. Cele mai frecvente efecte secundare ale statinelor sunt:

Dureri de cap, dureri musculare, dureri de spate sau laterale
Congestie nazală sau înfundare sau curge nazală
Dificultate de somn
Constipație
Răguşeală

Și, în cazul în care aveți nevoie de o altă sursă pentru a implica rolul statinelor în problemele psihiatrice, un studiu din aprilie 2018 a constatat că scăderea nivelului de colesterol la bărbați ar putea aduce modificări ale membranelor celulelor nervoase și ale comportamentului la bărbați:„Bărbații par să fie mai sensibili la nivelurile scăzute de colesterol, deoarece asocierea dintre nivelul scăzut de colesterol și agresivitate se găsește mai ales la bărbați”, au spus autorii. „… Scăderea nivelului de colesterol cu statine aduce mai multe modificări în sistemul serotoninergic, microvâscozitatea și comportamentul membranei celulelor nervoase și trebuie făcută cu precauție la persoanele susceptibile. Nivelurile de colesterol ar putea servi ca un marker de risc biologic pentru violență și tendințe suicidare la pacienții psihiatrici cu depresie și schizofrenie.”

Mai multe studii și recenzii despre utilizarea statinelor

În loc să îndrepte pacienții în direcția soluțiilor dietetice, inclusiv consumul de albușuri și gălbenușuri atunci când au ouă și renunțarea la uleiurile vegetale procesate în favoarea uleiurilor de gătit sănătoase, cum ar fi uleiul de cocos, uleiul de măsline și uleiul de avocado, Harvard Health Medical School a actualizat un articol despre cum să „gestionezi” durerile musculare de la administrarea de statine, perpetuând mitul colesterolului. Ei au declarat: „Dacă nu iei o statină acum, s-ar putea să o faci în curând. Aceste medicamente sunt de obicei prescrise pentru a scădea colesterolul LDL „rău” și s-a dovedit că reduc riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și deces. Sunt recomandate în mod obișnuit persoanelor care au boli cardiovasculare și pentru multe persoane cu vârste cuprinse între 40 și 75 de ani care nu au boli cardiovasculare, dar au cel puțin un factor de risc (tensiune arterială ridicată, colesterol crescut, diabet sau fumat) și 7,5% sau mai mult riscă să sufere un accident vascular cerebral sau atac de cord în următorul deceniu. Mai mult decât atât, cercetările recente indică faptul că pot beneficia și persoanele cu risc înalt de peste 75 de ani… Luarea unei statine vă poate oferi o anumită asigurare că faceți tot ce puteți pentru a evita atacul de cord și accidentul vascular cerebral…”³¹

Exercițiile fizice, pierderea în greutate, adoptarea obiceiurilor alimentare sănătoase și includerea suplimentelor cu vitamina D și coenzima Q10 (CoQ10) în dieta ta sunt toate strategii bune pentru menținerea nivelului de colesterol. Din păcate, recomandarea universală pentru ameliorarea durerii musculare din cauza utilizării statinei este aceeași: “încercați doar să luați o doză mai mică sau să treceți la o altă rețetă de statine.”³²

Ca și cum nu ar fi suficient, experții spun că statinele vă pot afecta memoria și pot provoca amnezie, o posibilitate suficient de reală pentru a solicita un avertisment pe etichetele rețetelor.³³ Utilizarea statinelor poate precipita un risc mai mare de a dezvolta cataracte³⁴ și crește „semnificativ” probabilitatea de a crește regimul nivelului de glucoză ale persoanelor care nu sunt diabetice, precum și de a induce glicemia crescută.³⁵

Într-o altă revizuire a efectelor adverse ale statinelor, s-a remarcat că „o serie de factori de risc suplimentari pentru efectele adverse ale statinelor sunt cei care amplifică (sau reflectă) vulnerabilitatea mitocondrială sau metabolică, cum ar fi factorii sindromului metabolic, bolile tiroidiene, și mutații genetice legate de disfuncția mitocondrială.”³⁶

Având în vedere informațiile false care spun că colesterolul provoacă diverse boli de inimă, precum și rețetele continue pentru statine eliberate pacienților cu efectele secundare pe care le provoacă, este clar de ce, în introducerea lor, autorii Annals of Nutrition & Studiul Metabolic au subliniat:³⁷ „Credem că acesta marchează punctul de plecare al unei schimbări de paradigmă nu numai în ceea ce privește modul în care înțelegem rolul pe care îl joacă colesterolul în sănătate, ci și modul în care oferim tratament pentru colesterol… Scopul nostru în scrierea acestui număr suplimentar este să ajutăm lumea să înțeleagă problema colesterolului mai bine decât până acum și sperăm să expunem motivele pentru care este necesară o schimbare de paradigmă în tratamentul colesterolului, cu cât mai repede, cu atât mai bine!”

Cunoașterea este putere!

Lion Mentor Association