Avocat Elena Radu: Recensământul populației și locuințelor pe înțelesul tuturor

Sub pretextul recensământului populației si locuințelor pe anul 2021 se creează baza de date unică cu informațiile necesare (datele personale) pentru fiecare persoană fizică pentru implementarea portofelului digital (identitatea digitală unică).

 

Sub pretextul pandemiei s-au creat diverse sisteme pentru colectarea informațiilor despre fiecare persoană fizică din România. Totul a început în prima parte a anului 2020 cu crearea aplicației Corona forms. Sub pretextul identificării persoanelor infectate și a contacților se colectau datele și se introduceau în această bază de date Corona-forms. Ulterior, s-a introdus certificatul care se emitea în baza datelor colectate de Conona-Forms.

Pentru a fi determinați să oferim de bună-voie datele noastre personale, s-au impus restricții și ni s-a permis accesul la orice bun (cu excepția alimentelor și medicamentelor) și serviciu numai dacă prezentam un certificat de testare, vacccinare sau trecere prin boală. Pentru a obține un astfel de certificat eram obligați să ne testăm sau să ne vaccinăm, ocazie cu care ofeream de bună-voie (constrânși de situație) datele noastre personale. Ulterior, bazele de date au început să se ”interconecteze”. Adică se cumulau bazele de date.

Mulți s-au gândit că nu contează pentru că oricum suntem luați ”în evidența” pe baza datelor de la sistemul public de sănătate. Însă, nu era așa. Probabil numai 70-80% din populație este asigurată în sistemul public de sănătate. Așa că era necesar ca toți, într-o modalitate sau alta, să fim luați în evidență.

O primă interconectare a bazelor de date pe care am sesizat-o, a fost prin intermediul implementării formularului digital de intrare în România.

OUG nr. 129/2021 (neconstituțional pentru că afecta dreptul la viața privată și nu se putea da OUG în sensul acesta de către Guvern) a introdus acest formular, dar, totodată a unit și 3 baze de date:
– Baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;
– Baza de date Corona-forms;
– Baza de date generată prin intermediul colectării datelor personale odată cu completarea formularului digital la intrarea în țară.

A se vedea art. 2 alin. 3 din OUG nr. 129/2021: ”În vederea implementării formularului, SII-FDIR se interconectează cu serviciul pus la dispoziție de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru validarea datelor introduse în SII-FDIR, și cu aplicația informatică „Corona-forms”, pentru corelarea informațiilor privind persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2”.

În ultimii ani, multe norme s-au introdus în legislația română fără să bată la ochi pentru necunoscători. Nici măcar specialiștii nu au sesizat, pentru simplul fapt că s-a aruncat câte un alineat în câte o lege, iar dacă nu știai imaginea de ansamblu și ce proiecte de lege se pregătesc la nivel european, nu îți săreau în ochi și nu înțelegeai implicațiile.

Când normele necesare pentru implementarea a ceva au fost sparte în sute sau mii de bucățele și au fost ”aruncate„ câte 1-2 în câte o lege națională sau în câte un regulament european este greu să explici lumii ca să înțeleagă semnificația lor. Când încercai să explici semnificația și implicațiile erai catalogat drept conspiraționist pentru că nu păreau mare lucru 2 piese dintr-un puzzle, iar ca să arăți o imagine de ansamblu trebuia să vorbești de mult prea multe legi, ceea ce presupunea o demonstrație laborioasă și mult prea lungă pentru ca cineva să fie dispus să te urmărească. Cu cât se apropie mai mult termenul de implementare a identității digitale unice (portofelului digital) cu atât începe să fie mai ușoară demonstrarea imaginii de ansamblu, pentru că nu mai au încotro și trebuie să pună mai multe piese în același act normativ.

Pe înțelesul tuturor, identitatea digitală unică (portofelul digital) înseamnă un singur instrument:

• de identificare (va conține toate datele și va ține loc de toate documentele fizice de identificare a unei persoane fizice în fața unei autorități: certificat de naștere, carte de identitate, permis, pasaport etc);
• de autentificare (te vei conecta cu acest instrument pentru a avea acces și la contul bancar și la achiziția oricarui bun sau serviciu public sau privat, la încheierea oricărui contract etc).

Când a propus proiectul de regulament în acest sens, Comisia Europeană a prezentat acest instrument identitatea digitală unică (portofelul digital) ca fiind pentru binele nostru, pentru că am putea să controlăm cantitatea de date pe care o sharuim.
Însă, să ne gândim puțin: suntem noi cei care deținem vreun control?

În condițiile în care noi vom fi deținătorii unui simplu ”terminal” conectat la o bază de date pe care nu o controlăm, există într-adevăr controlul la noi sau controlul este deținut de cine va controla baza de date, accesul la ea și transmiterea semnalului către terminal (portofelul digital)?

Există riscul ca sub diverse pretexte, reale sau inventate, declarate sau nu, vizibile sau invizibile, semnalul între baza de date (pe care nu o controlăm noi) și ”terminalul” cu care noi ne identificăm și autentificăm să fie întrerupt? Există!

Ce se va întâmpla atunci?
Ne vom afla în imposibilitatea de a ne identifica, precum și imposibilitatea de a achiziționa orice bun (inclusiv mâncarea), de a ne accesa banii din contul bancar și de a avea acces la orice serviciu.

Propunerea de Regulament a Comisiei Europene în acest sens are nr. COM(2021) 281 final. Ea a fost înregistrată la Parlamentul European sub nr. 2021/0136(COD)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52021PC0281

Regulamentul este direct aplicabil și obligatoriu în România.

Cu toate că în această propunere de Regulament se invocă că portofelul digital ar fi aplicabil numai la nivel transfrontalier și că nu ar fi obligatorie deținerea lui, în conținutul Regulamentului se prevede (art. 12b) „Articolul 12b

Utilizarea transfrontalieră a portofelelor europene pentru identitatea digitală

(1) În cazul în care statele membre solicită o identificare electronică utilizând un mijloc de identificare electronică și o autentificare în temeiul dreptului intern sau al practicii administrative pentru a accesa un serviciu online furnizat de un organism din sectorul public, acestea acceptă, de asemenea, portofele europene pentru identitatea digitală emise în conformitate cu prezentul regulament.

(2) În cazul în care BENEFICIARII PRIVAȚI CARE FURNIZEAZĂ SERVICII sunt OBLIGAȚI DE DREPTUL NAȚIONAL sau de dreptul Uniunii SĂ UTILIZEZE AUTENTIFICAREA STRICTĂ A UTILIZATORULUI PENTRU IDENTIFICAREA ONLINE sau ÎN CAZUL ÎN CARE AUTENTIFICAREA STRICTĂ A UTILIZATORULUI ESTE IMPUSĂ ÎN BAZA UNEI OBLIGAȚII CONTRACTUALE, INCLUSIV ÎN DOMENIILE TRANSPORTURILOR, ENERGIEI, SERVICIILOR BANCARE ȘI FINANCIARE, SECURITĂȚII SOCIALE, SĂNĂTĂȚII, APEI POTABILE, SERVICIILOR POȘTALE, INFRASTRUCTURII DIGITALE, EDUCAȚIEI SAU TELECOMUNICAȚIILOR, BENEFICIARII PRIVAȚI ACCEPTĂ, DE ASEMENEA, UTILIZAREA PORTOFELELOR EUROPENE PENTRU IDENTITATEA DIGITALĂ emise în conformitate cu articolul 6a.”

Să ne aducem aminte de Regulamentul cu privire la certificat în pandemie. Conținea exact același tip de norme. Nu era obligatoriu la nivel național (doar transfrontalier), dar dacă statul membru prevedea în legislația națională existența unui astfel de certificat, putea fi solicitat și la nivel național. Chiar dacă în legislația internă a României nu s-a introdus un astfel de certificat C-19, Guvernul, de la el putere, a condiționat drepturile tuturor cetățenilor pe teritoriul României de prezentarea unui astfel de certificat. Regulamentul UE cu privire la certificatul C-19 a intrat în vigoare la 1 iulie 2021. Cu toate acestea, încă din aprilie 2020, în România, s-a creat baza de date Corona-forms în care erau introduse exact datele necesare pentru eliberarea certificatului C-19.

Exact aceasta este situația și cu certificatul pentru identitatea digitală unică (portofelul digital): Parlamentul European nu a aprobat până în prezent Regulamentul UE, neexpirând până în prezent nici termenul pentru întocmirea raportului de către comisia LIBE a parlamentului, însă cu toate acestea se implementează sistemele necesare pentru utilizarea lui și se creează bazele de date la nivel național.

Mai mult, se și introduce în România legislație națională care să ”legalizeze” sistemele și bazele de date necesare implementării lui.
În OUG nr. 19/2020 privind recensământul se menționează la art. 27 alin. (6) că datele cu caracter personal colectate vor fi distruse prin proceduri ireversibile în termen de 3 luni de la publicarea rezultatelor recensământului 2021. Însă, la art. 23 din OUG nr. 19/2020 se prevede că în perioada februarie 2022- martie 2024 se realizează controlul, validarea, procesarea și diseminarea datelor colectate.

Deci, rezultatele recensământului pot fi finalizate și în martie 2024, dată până la care se poate adopta Regulamentul UE privind identitatea digitală, iar norma privind distrugerea datelor colectate cu ocazia recensământului poate fi abrogată, deoarece bazele de date sunt necesare pentru implementarea regulamentului UE privind identitatea digitală.

Ce date prevede proiectul de regulament al UE că va conține portofelul electronic (identitatea digitală unică)?

1. adresa;
2. vârsta;
3. genul;
4. starea civilă;
5. componența familiei;
6. cetățenia;
7. calificări educaționale, titluri și licențe;
8. calificări profesionale, titluri și licențe;
9. autorizații publice și licențe;
10. date financiare și date privind societatea comercială.

Ce se prevede în OUG nr. 19/2020 privind recensământul?

Articolul 28 prevede că autoritățile și instituțiile publice și furnizorii de date sunt AUTORIZAȚI ȘI AU OBLIGAȚIA să pună la dispoziția Institutului Național de Statistica, cu titlu gratuit, BAZE DE DATE CU ÎNREGISTRĂRI INDIVIDUALE, cuprinzând date corecte, actuale și complete, prin raportare la scopul colectării, unic identificate prin CNP sau ISU, în cazul persoanelor, și a altor identificatori stabiliți de comun acord cu deținătorul datelor, în cazul altor unități statistice.

INFORMATIILE CARE TREBUIE TRANSMISE DE CATRE AUTORITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE PUBLICE ȘI PRIVATE DEPĂȘESC CU MULT TRANSMITEREA UNOR DATE PUR STATISTICE, VIZÂND NUMEROASE INFORMAȚII PERSONALE ALE FIECAREI PERSOANE, DIN DIVERSE DOMENII, INFORMAȚIILE TRANSMITÂNDU-SE PRIN ASOCIEREA CU FIECARE CNP SAU ISU.

Potrivit art. 1 lit o) din OUG nr. 19/2020: ISU (identificator statistic unic) = cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice și folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unități statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări.

Ceea ce mi-a atras atenția este că majoritatea bazelor de date de la nivelul instituțiilor și autorităților publice au deja ISU alocat fiecărei persoane, potrivit art 28 alin 2 din OUG nr. 19/2020. Or, daca ISU inseamnă anonimizare, cum mai pot fi identificate persoanele în baza de date a fiecărei autoritati sau institutii publice?

Faptul că aceste ISU deja există în bazele de date, rezultă din modalitatea de redactare a art. 28 alin. (1), (2) și (3) din OUG nr. 28/2020.

La alin. (1) se prevede că dacă identificarea se face prin ISU, informațiile la nivel de inregistrare individuală trebuie să conțină, obligatoriu sexul și data nașterii.

La alin. (2) se mentionează lista de informații la nivel de înregistrare individuală pe care trebuie să le transmită autoritatile si institutiile publice și furnizorii de date sunt identificate pe CNP sau ISU si, cu alte cuvinte, trebuie comunicate toate datele unei persoane fizice pe care persoanele juridice respective le au în baza lor de date.

Cine trebuie să transmită datele:

• M.A.I., Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date – D.E.P.A.B.D.:
  – pentru datele privind cetățenii români cu domiciliul în România la momentul de referință al recensământului: CNP sau ISU, cod localitate administrativă, denumire localitate administrativă, cod județ, starea civilă, țara în care s-a născut, județul în care s-a născut, adresa de domiciliu – denumire stradă, număr imobil, bloc, scară, etaj, apartament – data stabilirii la adresa curentă, REȘEDINȚA ANTERIOARĂ 1, DATA STABILIRII LA REȘEDINȚA ANTERIOARĂ 1, DATA VALABILITĂȚII ACTULUI DE IDENTITATE; dacă informația există în RNEP, CNP SAU ISU AL TATĂLUI, CNP SAU ISU AL MAMEI, CNP SAU ISU AL SOȚULUI SAU SOȚIEI, CNP SAU ISU AL COPIILOR;
  – pentru datele privind cetățenii români care și-au stabilit sau restabilit domiciliul sau reședința obișnuită în România în ultimele 12 luni anterioare momentului de referință al recensământului: CNP sau ISU, țara de cetățenie, în măsura în care informația se regăsește în RNEP, țara de naștere, țara de proveniență, data stabilirii domiciliului sau reședinței în România, județul de domiciliu, localitatea de domiciliu, județ de reședință, localitate de reședință, starea civilă;
•  M.A.I., Inspectoratul General pentru Imigrări – I.G.I.:
  – pentru datele privind cetățenii străini și fără cetățenie care au un act care atestă dreptul de ședere în România la momentul de referință al recensământului: CNP sau ISU, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă, durata ultimului drept de ședere sau reședință;
  – pentru cetățenii străini și fără cetățenie care au solicitat azil sau au o durată efectivă de ședere de cel puțin 12 luni: CNP sau ISU, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă;
  – pentru cetățenii străini și fără cetățenie care au obținut în cursul anului de referință un act care atestă dreptul de ședere în România: CNP sau ISU, sex, data nașterii, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă, stare persoană;
  – pentru cetățenii străini și fără cetățenie cărora, în cursul anului de referință, le-a expirat dreptul de ședere în România, au decedat, au fost expulzați sau, din alte motive, nu mai beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul României: CNP sau ISU, sex, data nașterii, țara de cetățenie, țara de naștere, data plecării din România, județul în care avea reședința, localitatea în care avea reședința, starea civilă, motivul excluderii, data și motivul încetării dreptului de ședere;
• M.A.I., Direcția Generală de Pașapoarte – D.G.P.:
  – pentru datele privind cetățenii români care la momentul de referință al recensământului aveau stabilit domiciliul în străinătate: CNP sau ISU, data aprobării cererii de pașaport cu menționarea statului de domiciliu;
  – pentru datele privind cetățenii români care, după anul 2011, și-au stabilit domiciliul în străinătate sau și-au reînnoit pașaportul cu menționarea țării de domiciliu: CNP sau ISU, data aprobării cererii de pașaport cu menționarea statului de domiciliu;
• M.A.I. – Inspectoratul General al Poliției Române: pentru datele privind persoanele condamnate sau arestate preventiv, aflate în centrele de reținere și arestare preventivă ale M.A.I., custodiate în perioada decembrie 2021-iulie 2022: CNP sau ISU, perioada privării de libertate;

• M.F.P., Agenția Națională de Administrare Fiscală – A.N.A.F. – pentru datele privind PLĂTITORII DE CONTRIBUȚII SOCIALE, IMPOZITE PE VENIT:
  – din declarația D112: CNP sau ISU, secțiune declarație, tip asigurat, cod CAEN declarație, an raportare, lună raportare, NUMĂR ASIGURAȚI ȘOMAJ, INCLUSIV ASIMILAȚI, NUMĂR ASIGURAȚI SĂNĂTATE, INCLUSIV ASIMILAȚI, NUMĂR ASIGURAȚI PENSIE, INCLUSIV ASIMILAȚI, index încărcare, cod obligație, tip declarație, ZILE LUCRATE CONDIȚII NORMALE, ZILE LUCRATE CONDIȚII DEOSEBITE, ZILE LUCRATE CONDIȚII SPECIALE, NUMĂR CONTRACTE, casa de sănătate, DACĂ PERSOANA ESTE PENSIONAR, tip contract, ore normă zilnică, ore lucrate, ore suspendate, data început, data sfârșit, data extragere, index asigurat, funcție asigurat, perioada de raportare, luna an început, luna an sfârșit, ID adresă, cod țară, cod județ, cod localitate, nume localitate, sector, stradă, număr stradă, bloc, scară, etaj, apartament;
  – din baza de date a sistemului informatic de administrare fiscală A IMPOZITULUI PE VENITUL PERSOANELOR FIZICE: CNP sau ISU, categorie de venit, anul fiscal de realizare a venitului, cod județ, data de început a contractului de închiriere sau asociere sau numărul autorizației, data de sfârșit a contractului de închiriere sau asociere sau a autorizației individuale, cod categorie venit, cod CAEN;
• MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE – M.M.P.S., CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – C.N.P.P. – pentru datele conform prevederilor din Convenția de colaborare încheiată cu M.M.P.S. și pentru datele privind beneficiarii de asigurări sociale și indemnizații prevăzute de legi speciale, după modalitatea de plată: CNP sau ISU, identificator CTP, COD FEL PENSIE, TIP COD FEL PENSIE, DATA ÎNSCRIERII LA PENSIE, MODALITATEA DE PLATĂ – M – MANDAT, C – CONT INTERN, E – EXPORT PRESTAȚIE;
• M.M.P.S., AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ – A.N.O.F.M. – pentru DATELE PRIVIND ȘOMERII CARE BENEFICIAZĂ DE INDEMNIZAȚIE DE ȘOMAJ, ȘOMERII NEINDEMNIZAȚI, PERSOANELE ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN ȚARĂ SAU, DUPĂ CAZ, ÎN STRĂINĂTATE, ÎNREGISTRATE ÎN EVIDENȚĂ: CNP sau ISU, categorie persoană, adresă, localitate, sector;
• M.M.P.S., AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ – A.N.P.I.S. – pentru DATELE PRIVIND PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ: CNP sau ISU al PERSOANEI CARE ÎNCASEAZĂ BENEFICIUL SOCIAL, CNP sau ISU al PERSOANEI PENTRU CARE SE PLĂTEȘTE BENEFICIUL SOCIAL, luna plății beneficiului social, codul județului, codul beneficiului social, NUMELE ȘI PRENUMELE PERSOANEI CARE ÎNCASEAZĂ BENEFICIUL SOCIAL; luna pentru care se calculează beneficiul social, cod județ, codul beneficiului social, tipul persoanei, adresa de domiciliu;
• M.M.P.S., Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții – A.N.D.P.D.C.A.
  – din sistemul informatic CMTIS, dacă în decembrie 2021 acesta este funcțional: CNP sau ISU, data ultimei consultații – zi, lună și an, adresa – țara, județ, localitate, tipul adresei din interfața «Adrese», NUMĂRUL VIZITELOR PĂRINȚILOR LA COPII, NUMĂRUL ÎNTÂLNIRILOR COPIILOR CU PĂRINȚII ÎN LOC NEUTRU, DACĂ COPILUL ESTE ÎNSCRIS LA O ȘCOALĂ, TIPUL ADRESEI DIN INTERFAȚA «SITUAȚIA ȘCOLARĂ»;
  – din sistemul informatic RNA: CNP sau ISU ADOPTATOR, țara de naștere, județ de naștere, localitate de naștere, data eliberare permis ședere adoptator, țara din interfața «Adresa domiciliu», județ din interfața «Adresa domiciliu», localitate din interfața «Adresa domiciliu»;
  – date din sistemul informatic RENPH: CNP sau ISU, adresa – județ, localitate, comună, tip persoană, cetățenie, instituționalizare, TIP EVENIMENT, DATĂ EVENIMENT, COD CENTRU;
• M.M.P.S., Inspecția Muncii – I.M.: pentru datele din REGISTRUL GENERAL DE EVIDENȚĂ A SALARIAȚILOR, în forma transmisă de angajator: CUI angajator, denumire angajator, categorie angajator, forma juridică a angajatorului, tipul de proprietate angajator, domeniul de activitate economică angajator, județ angajator, localitate sau sector angajator, CNP sau ISU SALARIAT, CETĂȚENIA, COD OCUPAȚIE CONFORM COR, NUMĂR CONTRACT, DATĂ CONTRACT, TIP CONTRACT, DURATĂ CONTRACT, TIP NORMĂ, STARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE CONTRACT, DATA ÎNCETARE CONTRACT, DATA SFÂRȘIT CONTRACT, DATA REACTIVARE CONTRACT, TEMEI REACTIVARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE SUSPENDARE CONTRACT, DATĂ SFÂRȘIT SUSPENDARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE DETAȘARE CONTRACT, DATĂ SFÂRȘIT DETAȘARE CONTRACT, DATA ULTIMEI MODIFICĂRI A CONTRACTULUI, RADIAT SALARIAT, RADIAT CONTRACT;
• Ministerul Justiției – M.J., A.N.C.: pentru datele privind persoanele care dobândesc cetățenia română în țară: identificator stabilit de comun acord, țara de cetățenie, țara de naștere, data la care a dobândit cetățenia română și, după caz, adresa de domiciliu în România;
• Ministerul Educației și Cercetării – M.E.C.: pentru datele privind PERSOANELE ÎNMATRICULATE ÎN INSTITUȚIILE SAU UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN SISTEMUL NAȚIONAL DE EDUCAȚIE, PRECUM ȘI MOBILITATEA ACESTORA: CNP-ul sau ISU, LIMBA MATERNĂ, NAȚIONALITATE, JUDEȚUL DE DOMICILIU, LOCALITATEA DE DOMICILIU, JUDEȚUL ÎN CARE SE AFLĂ UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT URMATĂ, NUMĂRUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT URMATE, LOCALITATE UNITATE, CLASA ÎN CARE SE AFLĂ ELEVUL, FORMAȚIUNE ASOCIATĂ, LIMBA DE PREDARE, CATEGORIE UNITATE;
• Ministerul Sănătății – M.S., Institutul Național de Sănătate Publică – I.N.S.P.: pentru datele PRIVIND PERSOANELE CUPRINSE ÎN EVIDENȚĂ PRIVIND BOLILE PROFESIONALE: CNP-ul sau ISU, cod CAEN, cod ocupație, DACĂ BOLNAVUL A DECEDAT, DATA COMPLETĂRII FIȘEI DE DECLARARE BP2;
• M.S., CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE – C.N.A.S.: pentru datele din PIAS – platforma informatică din asigurările de sănătate: CNP sau ISU, A – ASIGURAT, CO – COASIGURAT, N – NEASIGURAT, NUMĂRUL EVENIMENTELOR MEDICALE PENTRU FIECARE LUNĂ DIN ULTIMELE 12 LUNI ANTERIOARE MOMENTULUI DE REFERINȚĂ A RECENSĂMÂNTULUI;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – M.A.D.R., Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – A.P.I.A.: pentru cetățenii români, străini și fără cetățenie, care sunt în evidența agenției: CNP-ul sau ISU, cetățenia, adresa de domiciliu, adresa reședinței obișnuite în România;
• M.J., Administrația Națională a Penitenciarelor – A.N.P.: pentru DATELE PRIVIND PERSOANELE CONDAMNATE, ARESTATE PREVENTIV SAU INTERNATE, AFLATE ÎN UNITĂȚILE DIN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PENITENCIARE;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – M.D.L.P.A. – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară – A.N.C.P.I.: furnizarea limitelor administrativ-teritoriale stabilite conform Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, existente la 1 iulie 2021, și datele disponibile din următoarele registre gestionate:
  – Registrul Agricol Național – RAN, cu date din:
• Anexa nr. 1 Partea I: Tabele INDIVIDUALE la NIVEL DE GOSPODĂRIE SAU EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ INDIVIDUALĂ sau PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ sau ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ și entități cu personalitate juridică – date de identificare: județul, localitatea, localitatea componentă – satul -, cod SIRUTA, strada, numărul, bloc, scară – tipul exploatației, domiciliul fiscal: județul, localitatea, cod SIRUTA, date din capitolul I privind COMPONENȚA GOSPODĂRIEI SAU A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE FĂRĂ PERSONALITATE AGRICOLĂ: CNP, COD LEGĂTURĂ DE RUDENIE și date din capitolul XI: Clădiri existente la începutul anului pe raza localității: adresa clădirii, suprafața construită desfășurată, tipul clădirii, anul terminării;
  (ii) Anexa nr. 2 Partea II: Tabele CENTRALIZATOARE – județul, comuna sau orașul sau municipiul, cod SIRUTA, capitolul XI: Clădiri existente la începutul anului pe raza localității în anul 2020 – adresa clădirii, suprafața construită desfășurată, tipul și destinația clădirii, anul terminării.
  – Registrul electronic al nomenclaturii stradale – RENNS – cu date pentru:
  (i) denumirile de drumuri, cu următoarele câmpuri: Tip drum, Denumire drum, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, CUA;
  (ii) denumirile de adrese administrative, cu următoarele câmpuri: Denumire adresă administrativă, Număr adresă administrativă, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, Coordonate x, Coordonate y;
  (iii) IMOBILE, cu următoarele câmpuri: DENUMIRE ADRESĂ ADMINISTRATIVĂ, Număr adresă administrativă, Bloc adresă administrativă, Scara, Etaj, Apartament, Cod poștal, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, COORDONATE X, COORDONATE Y;
• abrogată;
• FURNIZORII DE SERVICII DE COMUNICAȚII ELECTRONICE: ISU sau, după caz, NUMĂR CURENT AL TITULARULUI DE CONTRACT, sexul, DATA NAȘTERII, ADRESA DE CORESPONDENȚĂ, ADRESA LOCUINȚĂ, CONSUMUL LUNAR LA ADRESA DE LOCUINȚĂ PENTRU SERVICIILE PE BAZĂ DE ABONAMENT DE TELEFONIE FIXĂ, INTERNET FIX, TELEFONIE MOBILĂ, INTERNET MOBIL.Odată comunicate toate aceste date de către instituțiile și autoritățile publice și furnizorii de internet, indiferent că fiecare cetățean va completa sau nu chestionarul privind recensamantul, se va crea o bază de date unică care va conține următoarele informații despre fiecare cetățean român și nu numai: nume, prenume, CNP; adresa de domiciliu anterioară, unde ai avut reședința anterior, cine îți sunt părinții, soțul/soția și copii după CNP, dacă ai domiciliul în străinătate sau nu, când ai solicitat eliberarea pașaportului cu domiciliul în străinătate, dacă realizezi venituri, ce tipuri de venituri realizezi, în baza cărui document, dacă ești pensionar, ce tip de pensie primești, când ai început să iei pensia, cum încasezi pensia, dacă beneficiezi de asistență socială, ce tip de ajutor social, cine încasează ajutorul social, dacă ești sau nu șomer, dacă încasezi sau nu indemnizație de șomaj, dacă ești în cautarea unui loc de muncă, dacă ești persoană cu dizabilități, dacă ai copil cu dizabilități de câte ori l-ai vizitat , de câte ori te-ai întâlnit cu el într-un loc neutru, dacă ești angajat, de cand, pe ce funcție, pe ce perioadă, cu cate ore pe zi, dacă ți-a fost suspendat contractul, dacă ai fost detașat, dacă ai boli, dacă ești asigurat, coasigurat sau neasigurat în sistemul public de sănătate, câte evenimente medicale ai avut în ultimele 12 luni, dacă ești în evidenta Agenției de plăți și intervenție pentru agricultură, care sunt COORDONATELE GPS (X și Y) ALE ADRESEI DE DOMICILIU ȘI ALE ADRESEI UNDE LOCUIEȘTI, dacă ai abonament pentru servicii de telefonie fixă, internet fix, telefonie mobilă, internet mobil etc.Faceți comparație cu propunerea de Regulament privind identitatea digitală unică (portofelul digital). Observați acum că sub pretextul recensământului se colectează și se formează baza de date unică cu informațiile necesare (datele personale) pentru implementarea identității digitale unice (portofelului digital)?CONCLUZIA: NU VREȚI IDENTITATE DIGITALĂ (PORTOFEL UNIC) ÎN ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNTREPRINDEM TOATE DEMERSURILE LEGALE NECESARE PENTRU STOPAREA CREAĂRII BAZEI DE DATE UNICE ȘI COLECTĂRII TUTUROR INFORMAȚIILOR NECESARE DESPRE FIECARE PERSOANĂ FIZICĂ PENTRU A-L IMPLEMENTA.

  TREBUIE SĂ IDENTIFICĂM TOATE LEGILE SI OUG URILE ÎN CARE AU INTRODUS DIVERSE PIESE ALE PUZZLE-LUI ȘI SĂ ÎNTREPRINDEM DEMERSURILE LEGALE SĂ LE ”ANULĂM”, ABROGĂM.

  Bineînțeles, asta prin intermediul parlamentarilor, avocatului poporului și Curții Constituționale.

  Și nu, nu așteptați soluții numai de la mine și nici acțiuni promovate numai de mine.
  Nu am cum să fac asta singură.

  Dacă vă pasă, puneți mâna și gândiți, citiți, acționați!

  PS: prin completarea chestionarului nu faceți decât să le oferiți date suplimentare pe care nu le au în bazele de date.

  Dovada creării bazei de date unice o găsiți în Metodologie unde se specifică cum se combină/imperechează/potrivesc datele obținute de la diverse instituții, autorități, furnizori, sub pretextul identificării persoanelor „care îndeplinesc criteriul de eligibilitate pentru populația rezidentă a României (acela ca persoana să fi avut reședința obișnuită pe teritoriul României cu cel puțin 12 luni înainte de momentul de referință al recensământului). Cu alte cuvinte, se determină eligibilitatea fiecărei înregistrări individuale prezentă în acestea, de a aparține sau nu populației rezidente a României la momentul de referință al recensământului populației și locuințelor runda 2021.”  – METODOLOGIA

  Înainte de a trage o concluzie cu privire la ce am scris, răspundeți-vă la următoarea întrebare: dacă scopul recensământului este efectuarea unei statistici cu privire la populația și locuințele din România, iar fiecare instituție/autoritate publică deține câte un set de date referitor la anumite aspecte, de ce este necesar să se comaseze toate aceste date la un loc și nu poate fiecare instituție/autoritate publică să comunice centralizat INS ului statistica cu privire la setul de date pe care îl deține?

Avocat Elena Radu

 

Cunoașterea este putere!

Lion Mentor Association

 

Photo Credit: Google