Prima parte a acestui articol poate fi citită aic: Alimentația corectă înseamnă sănătate!
Grăsimea nu te îngrașă
Datorită persistenței chiar și în prezent a dogmelor vechii scoli de nutriție, este greu de crezut că bolile se dezvoltă din cauza sărăciei cronice a nutrienților naturali (cauzată de producția industrială a alimentelor). Prin urmare, s-a crezut în mod incorect că astfel de boli au fost cauzate de consumul de alimente grase și de prea multe grăsimi.
Chiar și astăzi, persoanelor supraponderale li se induce idea cum că au devenit prea grași din cauză că au mâncat prea mult și prea gras. În realitate, obezitatea este o boală metabolică ce apare atunci când se consumă substanțe și alimente procesate în locul celor naturale.
În afară de făina rafinată și zahărul rafinat, grăsimile procesate „moarte”, cum ar fi margarina și uleiurile rafinate, își joacă și ele rolul. Dacă înțelegi că trebuie să mănânci cel puțin 1 ½ kg de sfeclă de zahăr pentru a obține echivalentul a 100 gr de zahăr alb rafinat, este clar cum, cu astfel de nutrienți foarte concentrați care, evident, nu sunt găsiți în natură, obezitatea apare foarte ușor – fără a fi necesar consumul de cantități mari. Cele 100 de grame de zahăr fabricat pot fi ușor ascunse în alimente, fără ca noi să ne dăm seama. O persoană grăsă poate consuma, de asemenea, alimente naturale în cantități practic nelimitate, dar surprinzător, fără să ia în greutate. Acest lucru se datorează faptului că alimentele naturale nu contin substante nutritive unice în formă concentrată, dar în schimb conțin toți nutrienții vitali pentru asimilarea completă de către organism a alimentelor naturale.
În plus, este foarte important de știut că surplusul de grăsime al unei persoane obeze nu a apare din grăsimea ingerată. Omul are un metabolism complex astfel încât produsele alimentare se schimbă atunci cănd sunt ingerate și apoi eliminate. Este la fel de absurd să spui că grăsimea se transformă înapoi în grăsime odată consumată, ca și când ai afirma că spanacul, odată consumat, se transformă înapoi în spanac! Sau ca și când ai spune că unei persoane chele poate să-i crească părul, pur și simplu consumând păr! J Desigur, părul nu este făcut din păr, la fel cum nici țesutul adipos din organism nu crește din grăsimea ingerată.
Sfaturile precum că o persoană obeză ar trebui să-și reducă aportul de grăsimi, sunt greșite. În ceea ce privește grăsimea, persoana obeză trebuie să mănânce suficiente grăsimi naturale. Doar aceste grăsimi naturale care conțin suficiente vitamine lipo-solubile și acizi grași nesaturați vor permite o digestie usoara a grăsimilor consumate și descompunerea acestora în produsele finale: acidul carbonic și apă. Prin urmare, consumul de grăsimi naturale (untul, uleiul presat la rece) este important. Grăsimile produse prin rafinare -uleiurile din”supermarket”, margarina și/sau grăsimile artificiale, trebuie evitate cu strictețe.
Colesterolul cel de toate zilele:
Colesterolul din grăsimi nu cauzează infarctul!
Ce este valabil pentru obezitate este, în principiu, valabil și pentru prevenirea și tratarea altor boli moderne legate de nutriție, în special atacurile de cord. Atacurile de cord nu provin de la consumul de alimente care conțin colesterol, așa cum se credea până de curând. Dimpotrivă, colesterolul este o substanță extrem de importantă, produsă chiar de organism. Este indispensabil. Prin urmare, omul nu depinde de aportul de colesterol ingerat. Dar dacă ingerăm o cantitate considerabilă de alimente ce conține colesterol, organismul compenseaza producând mai puțin. Depozitele patologice de colesterol care apar la infarct și arterioscleroză au la fel de puțin de a face cu conținutul de colesterol precum are de-a face conținutul de calcar al alimentelor cu depunerile calcare. Chiar dacă am vrea să evităm alimentele care conțin colesterol, am face o greșeală să evităm untul, deoarece carnea și ouale conțin mult mai mult colesterol, iar untul oricum nu-l consumăm în cantități mari. Astfel de depozite anormale rezulta dintr-o lipsă cronică de substanțe nutritive naturale datorită atât consumului de alimente fabricate cât și unei cantități prea mari de proteine animale.
Alimentația greșită ne îmbolnăvește!
Ne îmbolnăvim datorită alimentației greșite. În ziua de azi, citim și auzim peste tot că oamenii se îmbolnăvesc pur și simplu din cauza supra-alimentării. Este o afirmație care poate fi contrazisă printr-o simplă observație. și anume că oamenii au mâncat dintotdeauna cu plăcere. Natura ne-a înzestrat cu foame și cu apetit. Oamenii mereu au încercat să-și satisfacă instinctele: foamea, setea și sexul. Acest lucru este clar. Este grotesc să presupunem că abia iîn timpurile moderne oamenii au descoperit bucuria de a mânca si mănâncă prea mult. Nimic nou sub soare și, prin urmare, acest lucru nu poate fi explicația pentru boli. Diferența între prezent și “pe vremuri” este că astăzi este posibilă producția industrială, alimente concentrate care nu au existat niciodată “pe vremuri”. Și tocmai aceste alimente cauzează boala, nu cantitatea de alimente consumate!
Proteina vegetală este sănătate!
Teoria sdepășită despre nutriție este în continuare de vină pentru aspectele negative ale sănătății noastre, pentru simplul fapt că proclama că omul nu ar supraviețui fără proteina animală. Această teorie se baza pe o viziune depășită și infirmată că alimentele vegetale nu ar complexe în valoarea lor nutritivă, deoarece nu ar conține toți aminoacizii esențiali vieții. Acest punct de vedere este fals.
Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi
Proteina are o valoare nutritivă completă atunci când conține toți aminoacizii esențiali. Compoziția proteinelor din diferiti aminoacizi variază considerabil la fiecare aliment care conține proteine. Întrucât omul nu trăiește dintr-un singur fel de mâncare, aminoacizii individuali se completează reciproc într-un mod minunat. În special, combinația de proteine cereale și proteine vegetale garantează o aprovizionare suficientă cu proteine. Condiția este ca o anumită cantitate ingerată să fie crudă.
Deși de mult timp este cunoscut din cercetări în chimie faptul că proteinele vegetale au o valoare nutritivă completă, din păcate pe scară largă se afirmă exact opusul. Acest lucru se explică prin faptul cunoscut, că durează mai mult decât o viață de om să schimbi dogmele false. Nu pot accentua suficient faptul că proteina vegetală conține aceeași valoare nutritivă completă ca proteina animală.
Nu avem nevoie de proteinele animale!
În Germania de azi, oamenii mănâncă de opt ori mai multă carne decât acum mai bine de 100 de ani. În 1890, consumul mediu de carne pe cap de locuitor era de numai 12 kilograme. Dar în 1980 crescuse deja la 90 de kilograme pe cap de locuitor! Un astfel de supra-consum de proteine este în mare parte responsabil pentru creșterea incidenței bolilor care afectează aparatul locomotor. În Germania, peste 20 de milioane de oameni suferă de tulburări reumatice – artroză, artrită, hernie de disc, probleme cu coloana, etc. Reumatismul a devenit o epidemie națională.
Deasemenea, creșterea numărului de alergii poate fi contorizată prin consumul excesiv de carne, pește și mezeluri. Laptele este cel mai mare vinovat în cazul infecțiilor frecvente. Evitând toate proteinele animale putem elimina sensibilitatea la astfel de boli.
Conform descoperirilor prof. Kollath, proteina încălzită își pierde proprietățile naturale. Devine „ne-naturală” (sau procesată). Este bine să mâncăm zilnic proteine neîncălzite, cel mai simplu ar fi să consumăm proteine crude, proteine vegetale!
O privire la regnul animal relevă faptul că toate animalele, indiferent dacă sunt carnivore sau ierbivore, consumă mâncare crudă, și mor atunci când sunt alimentate continuu cu mâncare gătită. Înainte, se credea că distrugerea vitaminelor prin încălzirea alimentelor ar fi cauza. Dar acum știm că de fapt denaturarea proteinelor prin încălzire este acuza.
Prin natura lui, omul nu este făcut să mănânce animale în stare crudă. Carnea trebuie să fie prajită sau preparată într-un fel sau altul. Prepararea cărnii însă face ca aceasta să-și piardă valoarea nutritivă prin denaturare. Cu toate acestea, cei mai mulți oameni continuă să creadă că toate proteinele animale, nu doar carnea sunt hrana de bază care dă putere. [În afară de carne, alimentele bogate în proteine animale sunt: peștele, ouăle,mezelurile, brânza de vaci, iaurturile, laptele și brânza în general.]
Pentru a obține suficiente proteine naturale și vitale trebuie consumate zilnic alimente vegetale neîncălzite, adică legume crude, fructe și cereale integrale. Dacă acest aport este îndeplinit, nu mai trebuie sa ne facem griji cu privire la nevoile proteice. Este important să rețineți că omul are nevoie de mult mai puține proteine decât s-a crezut în general, adică doar de 2% din aportul său zilnic de alimente. Cu toate acestea, dacă examinăm aportul mediu de proteine, vom realiza că acesta este cu mult mai mare decât avem practic nevoie.
Laptele matern conține cantitatea necesară de proteine:
Laptele matern este cea mai bună unitate de măsura pentru cantitatea necesară de proteine. Laptele matern este atât de complex și complet încât, în mai puțin de un an, un bebeluș își poate dubla greutatea – un semn clar că laptele matern este un aliment perfect care conține tot ce este necesar pentru a asigura creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului. Cu toate acestea, laptele matern contine doar 2% proteine. Astfel, putem presupune pe bună dreptate că un adult – care, la urma urmei, nu mai crește – se descurcă foarte bine cu mai puțin de 2% proteine. Dar e important să fim prudenți chiar și aici, pentru ca aceste proteine să nu fie procesate prin încălzire, și să provină din regnul vegetal.
Laptele pasteurizat:
Când laptele este pasteurizat, se încălzește la 70° – 80° în scopul de a ucide bacteriile. Prin urmare, își pierde valoarea nutritivă totală de lapte crud. În cazul în care laptele trebuie să reziste o perioadă mult mai lungă de timp, se încălzește până la 150 ° și, în consecință, nu este doar denaturat, dar pierde asemenea vitaminele. Este de preferat să nu-l consumăm, deoarece este la fel de dăunător pentru sănătate, ca și alimentele fabricate industrial.
Setea determină cantitatea pe care trebuie să o bem
Așa cum foamea determină cantitatea potrivită pe care o mâncăm, așa și setea determină cantitatea necesară de lichide. Instinctul reglează admirabil aceste procese. Există teoria, greșită de altfel, conform căreia omul ar trebui să bea 2-3 litri de lichid pe zi. Un astfel de sfat creează probleme, pentru simplul fapt că prin mâncare, care oricum conține 70-80% apă, omul consumă deja 1½ la 2 litri pe zi. În cazul în care bem o cantitate suplimentară fără să ne fie sete, îngreunăm funcționalitatea rinichilor, inimii, circulației și ficatului. Rinichii nu sunt „sită”, prin care fluidele pot curge pur și simplu. Rinichii nu pot fi clătiți. Rinichii muncesc din greu ca să elimine fiecare picătură. În cazul pietrelor la rinichi, dacă bem prea mult, are loc o diluare a așa-numiților coloizi protectori, care de fapt protejează de formarea pietrelor la rinichi.
Sfaturi pentru o nutriție corectă
O metodă pentru păstrarea sănătații printr-o nutriție corectă este prezentată pe scurt mai jos. Patru alimente ar trebui evitate și alte patru ar trebui să fie consumate zilnic.
Cele patru alimente care trebuie evitate sunt:
1. Produsele făinoase rafinate
2. Zaharurile rafinate
3. Toate grăsimile rafinate (margarina, uleiurile obișnuite)
4. Pentru cei cu sensibilitate la stomac, intestine, ficat și vezica-biliară: toate sucurile obținute din fructe sau legume, indiferent dacă acestea sunt de casă sau cumpărate, plus compot sau fructe uscate
Alimentele care trebuie consumate zilnic sunt:
1. Pâinea de casă proaspătă integrală, dacă este posibil, de diferite tipuri (din cereale proaspăt măcinate)
2. Trei linguri de cereae proaspăt măcinate ca terci (a se vedea rețeta de mai jos)
3. Un fel de mâncare din alimente proaspete – fructe crude, salate și legume crude
4. Grăsimi naturale, cum ar fi untul, smântâna dulce și uleiurile presate la rece nerafinate (prima presare)
Toate celelalte produse alimentare care nu sunt menționate pot fi consumate zilnic.
Rețetă pentru terci din cereale integrale proaspete (după prof Kollath) (Notă: De reținut că această mâncare trebuie pregătită în casă, nu cumparată.)
Aveți nevoie de boabe de secară integrală organică sau grâu sau orice cereală integrală ați prefera sau chiar și o combinație a acestora.
3 linguri (sau aproximativ 60 grame) de cereale integrale, pe persoană, măcinate. De fiecare dată când se face, măcinarea trebuie efectuată întotdeauna doar cu câteva ore înainte de preparare, pentru că trebuie să fie proaspete.
Cerealele proaspăt măcinate sunt puse la înmuiat în apă rece între 5 și 12 ore. Cantitatea de apă ar trebui să fie socotită astfel încât apa sa fie absorbită în totalitate fără să mai fie nevoie să o strecori. După 5-12 ore, peste cereale se adaugă fructe de sezon proaspete, suc de lămâie, (uneori o linguriță de miere), 1 lingură de smântână dulce, și nuci tocate. Să nu uităm niciodată să punem și un măr ras care se amestecă repede înainte de a deveni maro. Mărul ras face terciul de cereale mai „aerisit” și mai delicios. Această mâncare se poate consuma la orice oră din zi.
Deși scris cu ceva timp în urmă, acest articol este încă publicat în prezent în limba germană, iar noi l-am preluat și tradus pentru voi. Regretatul Dr. Max-Otto Bruker a fost de-a lungul a multor ani directorul medical al mai multor spitale din Germania, precum și un nutriționist celebru. El a fost fondatorul și primul președinte al „Fundației de Consiliere pentru Sănătate” din Lahnstein, Germania – organizație care avea, în principal, ca scop problemele de sănătate pe bază de nutriție. Inițial a fost sponsorizat de Oficiul de Asigurări de Stat de la Berlin în încercarea de a reduce creanțele de asigurări de sănătate.
Informarea corectă este crucială!
Irina Thiery, Lion Mentor Association
