Când suntem întrebați ce ne dorim cel mai mult în viață, cei mai mulți dintre noi răspundem „sănătate”. Cu toate acestea, câți dintre noi luăm sănătatea de bună? Numai când este prea târziu sau când ne îmbolnăvim, ne preocupă sănătatea. Evident că cel mai bine ar fi să ne trăim viața evitând îmbolnăvirea. Trebuie doar să știi că fiecare boală are o cauză, de multe ori chiar mai multe cauze. Când se știu cauzele, putem evita boala și așa ne menținem sănătatea.
Este important să știm cum să ne îngrijim sănătatea. Îngrijirea nu este doar o chestiune de bani, de „cine plătește,” îngrijirea sănătății are efect asupra societății per ansamblu. Cine are asigurăre de sănătate ar putea fi destul de liniștit în privința sănătății lui presupunând că, dacă se va imbolnăvi, compania de asigurări va plăti factura. Si uite așa crede că nu are nici o problemă. Dar în astfel de “mulțumiri” se ascunde o concepție periculos de greșită.
În realitate numai pacientul poate fi responsabil pentru propria sa sănătate și nimeni altcineva. În mod evident, orice tratament, fie „gratis” sau nu, nu oferă protecție de la nici o durere sau de la efectele secundare neplăcute. Boala poate distruge chiar și familia; pierderea locului de muncă are consecințe neplăcute cu impact nu doar asupra individului și a familiei, ci și asupra comunității.
Adevărul trist este că, în ultimele decenii, sunt tot mai multe persoane bolnave. Motivul pentru această creștere enormă a bolilor constă în faptul că știința medicală se ocupă practic exclusiv de tratamentul bolilor în sine și neglijează aproape în întregime investigarea cauzelor bolilor și nu în ultimul rând eliminarea lor. Cu alte cuvinte, medicul nu știe cauzele bolii pacientului, nici chiar atunci când bolnavul suferă de mai mulți ani. Într-adevăr, cât de mult se poate proteja o persoană de vreo boală atâta timp cât el ignoră cauzele bolii? De aceea este foarte important să fie informați cu privire la cauzele bolilor.
Cauzele bolii
Putem împărți cauzele bolii în trei mari categorii:
- Bolile legate de Nutritie – toate bolile care rezultă din hrana necorespunzătoare.
- Bolile legate de stilul de viață – bolile care apar atunci când te opui legilor naturale ale vieții: înțelegerea greșită, idei false, conflicte, eroare de judecată sau o situație de viață în general dificilă. În societatea noastră foarte puțini pot evita unul sau mai multe din aceste riscuri. În acest articol ne limităm doar la cauzele bolii care provin dintr-o nutriție proastă.
- Boile legate de mediul înconjurător.
Bolile cauzate de alimentația necorespunzătoare:
Este uimitor cât de puțini oameni își dau seama că cele mai multe boli de care suferim sunt cauzate de nutriția necorespunzătoare. Nutriția modernă a demonstrat că următoarele boli și tulburări sunt cauzate de alimentație:
- Căderea dinților, carii, degradarea gingiilor și chiar poziționarea incorectă a dinților (această ultimă condiție fiind cauzată de alimentația necorespunzătoare a generației precedente.)
- Tulburări ale mobilității corporale: boli reumatice, osteoartrita, artrita și deteriorarea coloanei vertebrale.
- Disfuncții ale metabolismului: obezitatea, diabetul zaharat, disfuncția hepatică, biliară și pietre la rinichi, gută etc.
- Cele mai multe tulburări ale organelor digestive, cum ar fi constipația, bolile hepatice, disfuncții ale vezicii biliare și a pancreasului, tulburări ale intestinelor mici și mari, afectiuni digestive etc.
- Boli vasculare, cum ar fi arterioscleroza, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și tromboza.
- Imuno-deficiențe care apar des: „răceli”, inflamatii ale tractului respirator, rinichi și vezica urinară.
- Cele mai multe dintre așa-numitele alergii.
- Unele tulburări organice ale sistemului nervos.
- Dezvoltarea cancerului se bazează, în parte, pe nutriție.
Teorii vechi și noi despre nutriție
Putem da vina pe teoriile nutriționale ale secolului 19 pentru bolile generate de o nutriție necorespunzătoare. În acele vremuri, o persoană obișnuită nu știa nimic despre „calori”, „proteine”, „grăsime” și „carbohidrați”. Erau niște norocoși! Oamenii erau sănătoși pe vremuri, deoarece mâncau doar ceea ce producea agricultorul.
Știința reducționistă a fost apoi răspândită și teoria nutriției nu a făcut nici o excepție de la a influența. Toate alimentele au fost analizate chimic pentru a descoperi componentele de bază unice și comune la care – se credea – toate produsele alimentare s-ar fi rezumat. Acești oameni de știință ai nutriției timpurii au crezut că produsele alimentare constau doar în trei substanțe nutritive de bază: proteine, grăsimi și carbohidrați. Asta a fost. Nu a fost nimic altceva. Din păcate, această perspectivă pur chimică încă persistă și stă la baza declinului catastrofic al sănătății din ziua de azi.
Vechea teorie susținea că o persoană primea valoarea nutritivă completă dacă el consuma destule proteine, grăsimi și carbohidrați dintr-o cantitate între 3000 și 4000 de calori în funcție de nevoia de energie.
Dar nu la mult timp după, avea să fie descoperit (oarecum incomod pentru vechea teorie) că, în afară de cele trei substanțe nutritive de bază, era, de asemenea, necesar să se consume minerale precum potasiu, calciu, sodiu, fier, magneziu etc. Și când în cele din urmă primele vitamine au fost descoperite, vechile teorii au fost complet discreditate pentru că acestea erau în mod evident total inadecvate ca să fie considerate drept criterii pentru a determina o alimentație bună.
Potrivit noii școli de nutriție, nu se mai măsoara valoarea nutritivă a alimentelor în funcție de conținutul lor caloric sau de substanțele nutritive, ci în funcție de vitalitatea și naturalețea lor. Acest lucru înseamnă că cine mănâncă „alimente naturale” nu trebuie să se îngrijoreze de numărul de calorii sau de cantitățile de grăsimi, proteine și carbohidrați ingerate. Școala modernă a demonstrat în mod clar nu numai că toate aceste substanțe nutritive se găsesc în alimentele naturale, dar, de asemenea, mult mai important este faptul că ele conțin substanțe biologice active, care sunt esențiale pentru asimilarea de alimente de către organism. Aceste substanțe active sunt numite substanțe nutritive naturale: vitamine, grăsimi, minerale, oligoelemente, enzime (substanțe care se formează prin fermentație în celule vii), acizi grași nesaturați, arome și fibre. Numai atunci când substanțele nutritive naturale sunt menținute în proporții corecte în produsele alimentare, putem vorbi de o valoare nutritivă completă, iar aceasta este condiția prealabilă pentru a avea o stare bună de sănătate. Deși acest lucru sună simplu, trebuie să facem următoarea precizare: substanțele nutritive naturale conținute în alimentele naturale pot fi foarte ușor modificate, deteriorate sau distruse prin procesare – de exemplu, prin degenerare cauzată de încălzire, conservare sau/și prelucrarea alimentelor. Acesta este motivul pentru care este foarte important ca alimentele să fie clasificate în funcție de valoarea lor biologică și nu în funcție de calori și substanțe nutritive (care este adesea impus de legislația în vigoare privind etichetarea lor).
Alimentele naturale și procesate
Alimentele în ziua de astăzi sunt împărțite în produse alimentare naturale și procesate. Alimentele naturale sunt cele care sunt încă în viață și care sunt esențiale pentru sănătate. Alimentele procesate sunt, în mare parte, „moarte”, și sunt insuficiente pentru a menține o sănătate bună. Alimentele naturale sunt, de exemplu, legumele crude, fructele crude, cerealele integrale prime, laptele nepasteurizat, untul și așa-numitele „uleiuri presate la rece”. În schimb, alimentele procesate sunt legumele fierte, fructele fierte, carnea fiartă și/sau prajită, laptele pasteurizat, pâinea și produsele de patiserie.
Alimentele cele mai valoroase pentru alimentația umană – adică cele care conțin o valoare nutritivă completă – sunt alimentele 100% naturale consumate proaspete, neprelucrate și nealterate, cum ar fi, fructele proaspete, legume crude, cerealele integrale proaspete, laptele nepasteurizat, și apa de izvor dulce. Al doilea grup este format din acele produse alimentare modificate mecanic. Acestea sunt tărâțele, legumele și sucurile de fructe, uleiurile presate la rece și smântâna, untul și brânza de vaci – toate din lapte neîncălzit. Al treilea grup este format din alimentele modificate prin fermentare, cum ar fi sucurile fermentate, murăturile care nu conțin conservanți și iaurtul.
Alimentele procesate – alimentele care nu mai sunt naturale – sunt clasificate în funcție de gradul de procesare. Primul grup aici – cel mai puțin procesate – cuprinde alimentele fierte și prăjite, adică fructe fierte, legume, cartofi sau preparate din cereale, carne, pâinea. Al doilea grup al alimentelor procesate este cel al alimentelor modificate prin procedee de conservare, cum ar fi conservele – care includ toate legumele, carnea și produsele lactate conservate, precum și produsele de patiserie. Al treilea grup cuprinde acele alimente cu cea mai mică valoare nutritivă – alimentele prelucrate. De fapt, profesorul Kollath (care a dezvoltat un tabel de alimente în funcție de valoarea lor nutritivă, intitulat „Clasificarea alimentelor noastre”) a realizat că alimentele din această categorie aparțin mai degrabă de un laborator decât pe lista cu alimente destinate consumului uman. Această categorie cuprinde toate acele produse alimentare fabricate care sunt, practic, pur chimice în esența lor – cum ar fi zaharurile rafinate, faina albă rafinată și grăsimile fabricate- și sunt produse de „industria alimentară”.
Industria alimentară transformă produsele alimentare inițial naturale în alimente procesate – alimente care nu mai conțin substanțele nutritive naturale necesare, nici în cantitate suficientă, nici în proporții corecte. În prezent ne sunt prezentate alimente modificate genetic și chiar imitații de produse naturale și pe care, din păcate, noi, oamenii de rând, le luam de bune și nu ne punem întrebarea, oare ce conțin, din ce sunt facute aceste alimente! Și aici aș da ca și exemplu laptele praf!
Producția alimentelor procesate este rezultatul clar al școlii de nutriție al secolului al 19-lea, a cărei teorie, așa cum am văzut, a crezut că este esențial pentru o persoană să consume cantități relativ mari de proteine, grăsimi și carbohidrați. Din păcate, această teorie a dus la formarea unei uriașe industrii a alimentelor care produce încă astfel de alimente concentrate, dar procesate.
În mod clar, lipsite de elemente nutritive naturale, concentratele nu pot fi asimilate corespunzător de către organismul uman. Și aceasta este cauza a numeroase boli legate de alimentația din ziua de azi, boli care cu greu existau acum 100 de ani. Dacă cineva ar mănca aceleași alimente pe care le mânca un fermier acum 100 de ani, nu ar avea cum să dezvolte astfel de boli.
Alimentele care pot produce boli:
1. Făina Albă: Pe lângă numeroasele tipuri de zahăr fabricat, principala cauză a bolilor legate de alimentație este faina albă. În fabricarea acesteia, cereala de bază a făinei își pierde straturile exterioare împreună cu sămânța embrion, înainte de a fi măcinat fin. Făina albă poate fi măcinată din diferite cereale, cum ar fi grâul sau secara. Dar tuturor acestor făini le lipsesc nutrienții naturali esențiali, cum ar fi grupul de vitamină B, care sunt îndepărtați prin înlăturarea straturilor exterioare și a semințelor. În mod tradițional, fiecare tip de făină s-a măcinat în același fel din cereale integrale, indiferent dacă a fost bob de grâu, secară, ovăz, orz sau mei. Semințele sunt cele ce conțin ulei, dar pentru că sunt înlaturate prin măcinare, făina integrală nu rezistă și în cele din urmă râncezește – ceea ce reprezintă o mare problemă în procesul ei de păstrare.
Se pare că progresul tehnologic important a fost când a devenit posibil să se producă făina care s-ar păstra pe o durată aproape nedeterminată. Această făină a fost făcută din cereale care nu mai conțineau straturile exterioare, ci doar amidonul. Abia mai târziu, când a fost înțeleasă semnificația nutrienților pierduți, au putut explica cauzele multor boli, care până atunci nu a fost prevăzută. Principalul motiv pentru descoperirea târzie a explicației constă în faptul că bolile au nevoie de mult timp ca să dezvolte simptome. Acest interval extins de timp estompează legătura dintre cauză și efect.
2. Zaharurile rafinate
Zaharurile rafinate cuprind toate tipurile de zaharuri fabricate indrustrial: zahărul alb, zahărul brun, zahărul din fructe, glucoza, lactoza, zaharoza, maltoza, zahărul din trestie, siropul de zahăr, siropul de pere, siropul de arțar, melasa și malțul de orz, etc. Toate aceste produse, zaharuri rafinate sunt pur concentrate artificial, lipsite de toate substanțele nutritive naturale. Și caloriile pe care le conțin sunt calorii “goale „.
Făina albă și zaharurile intră sub titlul de glucide rafinate. Acum știm că lipsa de substanțe nutritive naturale în carbohidrați rafinați este cauza principală a bolilor menționate anterior. Aceste boli pot fi considerate “boli cronice” provocate de lipsa nutrienților naturali.
3. Grăsimile industriale
Acestea sunt grăsimi obținute prin procesul de rafinare, de exemplu, uleiurile care nu mai sunt presate la rece, dar care sunt produse prin extracție chimică. Acestea sunt lichide și, prin urmare, pentru a putea întinde grăsimile și margarina, se folosește procesul numit „hidrogenare.” Prin acest proces se distrug vitaminele solubile-grase iar acizii grași nesaturați devin saturați. Astfel, grăsimile fabricate își pierd funcția lor de substanțe biologic active.
Deși scris cu ceva timp în urmă, acest articol, scris de Dr. Max – Otto Bruker este încă publicat în prezent în limba germană, iar noi l-am preluat și tradus pentru voi. Regretatul Dr. Max-Otto Bruker a fost de-a lungul a multor ani directorul medical al mai multor spitale din Germania, precum și un nutriționist celebru. El a fost fondatorul și primul președinte al „Fundației de Consiliere pentru Sănătate” din Lahnstein, Germania – organizație care avea, în principal, ca scop problemele de sănătate pe bază de nutriție. Inițial a fost sponsorizat de Oficiul de Asigurări de Stat de la Berlin în încercarea de a reduce creanțele de asigurări de sănătate.
Urmează partea a doua a articolului, în care vorbim despre colesterol, laptele pasteurizat, laptele matern, proteina vegetală, și încheiem cu o rețetă pe cât de simplă pe atât de sănătoasă!
Informarea corectă este crucială!
Irina Thiery
Lion Mentor Association
Interesting thanks for your post.